Fuziunea universităţilor timişorene, tot în stand-by

La aproape şase luni de la anunţul făcut de Ministerul Educaţiei care se pronunţa pentru încurajarea modelului vestic al consorţiilor universitare, fuzionarea celor patru universităţi timişorene de stat din Timişoara într-un consorţiu universitar rămâne la stadiul de proiect. Şi asta pentru că nu există o opinie unanim împărţită. În plus, acum, conducerile universităţilor se află în plin proces electoral.

“Viitorul pentru universităţile din categoriile B şi C e periclitat”

Discuţiile legate de fuzionarea ce­lor patru universităţi de stat din Ti­mi­şoara – Universitatea Politehnica, Uni­versitatea de Vest, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului –, au fost redeschise zilele trecute. Mircea Mi­hăieş, profesor universitar la Univer­sitatea de Vest şi director adjunct al In­stitutului Cultural Român, a adresat rec­torilor şi candidaţilor la funcţiile de rec­tori un apel pentru fuzionarea urgentă şi necondiţionată a universităţilor în scopul creării unei universităţi metro­politane timişorene de rang superior.

“Am făcut acest apel în calitate de profesor. E nevoie să se facă în regim de urgenţă fuzionarea pentru că acum se lucrează la buget. Fac apel ca recto­rii universitari să lase deoparte intere­se, orgolii şi să facă în primul rând ce­va în folosul comunităţii. Unii nu vor să se facă această fuzionare, pornind de la clasificarea universităţilor făcută de Ministerul Educaţiei, în toamnă, în urma căreia doar Universitatea Poli­teh­nica este în prima categorie, iar ce­lelalte trei sunt în categoria B. Aici apar probleme gravisime în ce priveşte finanţarea, pentru că s-au înjumătăţit locurile la doctorat, iar din această toam­nă se vor pierde şi la masterat”, ne-a declarat Mircea Mihăieş.

Potrivit acestuia, dacă nu fuzio­nea­ză în regim de urgenţă cu universitatea clasată în prima categorie, cele trei uni­versităţi timişorene pierd şi dreptul de a face apel la fondurile suplimentare pentru dezvoltare, care se dau pe lângă buget, şi foarte repede acestea vor de­veni “simple caricaturi”. “Facem apel la fuzionare, pentru că astfel cele patru universităţi ar deveni toate de cate­go­ria A. Gradul universităţii metropoli­tane ar fi dat de universitatea cea mai bine cotată. Nu e nevoie decât de o voin­ţă a Senatelor pentru ca acest proces să fie urgentat. Fac acest apel pentru că am petrecut atâta timp la Bucureşti, unde am avut contacte cu Ministerul Finanţelor şi cel al Educaţiei, şi ştiu că viitorul pentru universităţile din cate­goriile B şi C e periclitat. Ca să faci o reformă trebuie să începi de undeva şi s-a început cu finanţarea preferen­ţia­lă, după categorii”, a mai precizat prof. univ. Mihăieş.

Neconcordanţe între Medicină şi Politehnica

Rectorii celor patru instituţii de în­văţământ superior s-au declarat de acord, în principiu pentru începerea acestui demers încă de la mijlocul anului tre­cut. Atunci, Ministerul Educaţiei şi Cer­cetării anunţa încurajarea modelului vestic al consorţiilor universitare, pro­miţând şi obţinerea de finanţări supli­mentare acestor fuzionări. Ideea fuse­se agreată, declarativ, mai ales de con­ducerile Politehnicii şi Universităţii de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş”, dar a fost abandonată. Acestea anunţa­seră public că vor începe discuţiile pre­liminare pentru o astfel de fuziune. Rec­torul U.M.F., prof. univ. dr. Ştefan Dră­gulescu, dădea şi un termen pentru finalizarea negocierilor : până în 30 septembrie 2011. Acesta se declara încântat de ideea că “este prima dată în România când instituţiile de învăţă­mânt superior hotărăsc să-şi unească forţele pentru a fi mai puternice”.

Şi reprezentanţii conducerii Poli­tehnica Timişoara anunţau că această decizie reprezintă expresia dorinţei ce­lor două prestigioase universităţi timi­şorene de a constitui, împreună, un ca­dru de înaltă performanţă academică, mai prielnic decât cel pe care l-ar putea oferi fiecare din ele în parte, de sine stă­tător. Posibilitatea fuziunii nu a gene­rat, însă, doar încurajări şi entuziasm, ci şi rezerve legate de funcţionarea aces­tui model universitar.

Profesori universitari de la Poli­tehnică arătau că au existat doar nişte discuţii de principiu cu U.M.F., în care s-au pus condiţii foarte clare privind introducerea denumirii Politehnica la consorţiul rezultat, cu alte cuvinte, o absorbţie a Medicinei. Unii dintre mem­brii Senatului au votat ca Politehnica să rămână cu identitatea sa – aducând ca argumente vechimea universităţii şi un nume recunoscut pe plan internaţio­nal –, şi s-au declarat pro-fuziune doar dacă s-ar reuşi crearea unei singure uni­versităţi puternice la nivel de centru universitar, însă cu cele două identităţi ale universităţilor distincte. Discuţiile s-au prelungit peste termenul estimat pentru finalizarea documentaţiei ne­ce­sare unificării, ajungând într-un punct mort, în care niciunul dintre repre­zentanţii acestor instituţii nu poate anunţa ca sigură încheierea fuziunii.

La trei luni de la termenul auto­impus, la începutul acestui an, oficiali ai celor două instituţii de învăţământ superior spun că negocierile nu s-au blocat şi nici nu s-a renunţat la ideea fuzionării. Însă, pentru a se pune de acord asupra acestui demers, repre­zen­tanţii Universităţii de Medicină şi Far­macie au anunţat că intenţionează să organizeze un referendum prin care să se afle punctul de vedere atât al ca­dre­lor universitare, cât şi al sindicatelor şi studenţilor. “Două persoane (rectorii celor două universităţi – n.r.)nu pot hotărî în numele a 600 de profesori şi a 5.000 de studenţi”, spunea, încă din toamna anului trecut, prof. univ. dr. Dan. V. Poenaru, prorector al U.M.F. Timişoara. Potrivit acestuia, la nivelul U.M.F., există o poziţie vehementă de refuz din partea Ligii Studenţilor, care nu doreşte fuziune, pentru că spaţiile de cazare sunt mai bune la U.M.F. de­cât la Politehnică, iar taxele sunt cele mai mici taxe din ţară.

Întrebat în ce stadiu s-au oprit dis­cuţiile privind fuzionarea celor două uni­versităţi timişorene şi dacă există posi­bilitatea ca aceasta să nu mai aibă loc, dr. Dan Poenaru spune că demer­surile de lămurire a situaţiei au fost amânate, pentru că, deocamdată, altele sunt priorităţile universităţilor. “Încă nu s-au terminat alegerile, suntem în plin pro­ces electoral. Nu ştie nimeni deocam­dată cine va fi rector, care e consiliul profesoral. Deci, nu s-a făcut nici acel referendum pentru a se vedea câţi sunt pro şi câţi contra fuziune. Probabil se va face şi acest lucru după luna martie. Aceasta dacă nu se anulează alegerile, cum s-a întâmplat la Bucureşti, şi să se poată întinde încă un an. Abia când vor fi stabilite lucrurile la nivel de condu­cere, vom vedea ce e cu fuziunea”, declară prof.univ. dr. Dan Poenaru.

Negocieri pentru fuziune în etape

Şi rectorul Universităţii Politeh­nica, prof. univ. dr. ing. Nicolae Robu, spune că, din punctul său de vedere, demersul continuă până la o poziţie fermă din partea conducerii U.M.F. Acesta declară că, şi dacă ar primi un răspuns negativ din partea conducerii U.M.F., nu ar fi nicio tragedie, cu ex­cepţia faptului că nu vor mai putea pri­mi acele fonduri suplimentare pentru consorţiu promise de Ministerul Educa­ţiei : “Ne-am pronunţat în materie clară pentru fuziune, dar putem funcţio­na şi aşa. Şi Universitatea Politehnica, şi Universitatea de Medicină putem exista şi separat ca şi până acum. Noi, în prima categorie, ei, în a doua, pen­tru că aşa am fost clasificaţi”.

Ştinţele Agricole nu vor grăbirea fuziunii

În ceea ce priveşte condu­cerea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veteri­na­ră a Banatului, aceasta spune că nici măcar nu a început de­mersuri pentru fuzionare cu ce­lelalte universităţi de stat din Timişoara pentru că nu doreş­te grăbirea unui astfel de pro­ces, pe care îl apreciază ca ne­clar în anumite aspecte. “Noi avem consorţiul universităţilor agricole în care avem elemen­te comune de lucru. Dacă e să fie o fuziune, eu sunt pentru, în­să pentru una făcută pe etape, cu nişte paşi mari, dar siguri. Nu văd posibilitatea unei fuziuni acum. Sunt facultăţi surori în cele patru universităţi şi ele ar trebui să facă cei dintâi paşi, să fie lucrurile clare”, spuneprof. univ. dr. Alexandru Moisuc, rectorul U.S.A.M.V.B.

Universitatea de Vest, deschisă declarativ

Preocupaţi cu alegerile uni­versitare, şi mai puţin de demersul unei fuzionări între instituţiile de învăţământ superior de stat timişo­rene, sunt şi cei de la conducerea Universităţii de Vest. Cu toate aces­tea, conducerea U.V.T. dă asigu­rări că proiectul prezintă în continua­re interes, fiind doar amânat o pe­rioadă, pentru a i se putea acorda atenţia cuvenită şi stabilite condi­ţii clare în care fuziunea s-ar pu­tea realiza. “Probabil că fuziu­nea se va realiza, dar e un pro­ces de durată, nu se face bătând din palme. Încă sunt păreri pro şi contra, iar noi suntem în faza de început. Nici măcar nu putem spune că s-au început negocieri în acest sens. În plus, acum avem alte probleme importante, ne ocu­păm de alegeri pentru conduce­rea universităţii, şi trebuie să lă­săm chestiunea cu fuziunea uni­versităţilor pe mai târziu. Până la urmă poate se va face, poate nu. Nu e ceva stabilit”, ne-a de­clarat prof. univ. dr. Ioan Tal­poş, rectorul Universităţii de Vest.