Generaţia fără bacalaureat, între şomaj şi muncă necalificată

După eşecul reconfirmat la bacalaureat, în a doua sesiune, aproximativ 100.000 de tineri absolvenţi de liceu probabil că nu ştiu în momentul de faţă încotro să se îndrepte. Opţiunile nu sunt prea multe : şomaj, muncă necalificată sau plecare peste hotare, unde însă ar putea presta tot munci necalificate, care nu mai au aşa de multă căutare nici măcar în zone renumite ca „aspiratoare” de forţă de muncă, cum ar fi Spania, Italia sau Cipru. În Timiş, aproximativ 3.700 de absolvenţi de liceu au această problemă.

„Victimele” liceelor teoretice

La nivel naţional, apro­ximativ 100.000 de tineri care au picat examenul de baca­laureat în cele două sesiuni analizează opţiunile pe care le au pentru un viitor care nu arată prea roz pentru ei în acest moment. E şi cazul a aproximativ 3.700 de absol­venţi de liceu din Timiş, care nu au reuşit să treacă prin furcile caudine ale examenului de bacalaureat.

Teoretic, opţiunile pe ca­re le au nu sunt prea multe. Pentru că majoritatea sunt absolvenţi de licee teoretice, piaţa muncii nu îi poate ab­sor­bi decât, eventual, în postura de muncitori necalificaţi. De aceea, probabil că şomajul va fi „prima alegere” pentru ma­joritatea tinerilor. „Într-ade­văr, probabil că o bună parte dintre ei vor opta pentru so­luţia temporară a solicitării ajutorului de şomaj. Mai avan­tajaţi oarecum sunt cei care provin de la grupuri şcolare tehnice sau licee care le oferă o calificare cât de cât într-un anumit domeniu cerut de pia­ţa locală a muncii. Aceştia se pot integra mai uşor, îşi pot găsi un loc de muncă ceva mai bine plătit, conti­nuându-şi calificarea la locul de muncă. Probleme vor avea cei de la liceele teoretice, care sunt şi cei mai mulţi – cei cu profile gen filologie, ştiinţe socio­logice şi aşa mai departe. La fel, cei de la liceele voca­ţio­nale. Pentru ei munca ne­ca­lificată e cam singura op­ţiune, în afară de şomaj”, spune pro­fesorul Dumitru Tomoni, fost inspector şcolar general al Inspectoratul Şcolar Jude­ţean Timiş.

După discuţiile avute cu foştii săi elevi, Dumitru To­moni afirmă că în mod cert vor exista opţiuni diferite pentru cei care provin din mediul urban sau rural. „Cei din mediul rural probabil că vor rămâne pe lângă casă, să-şi ajute părinţii în gospodărie şi, probabil, unii nu vor mai în­cerca să promoveze exa­menul de bacalaureat. În me­diul urban, mulţi vor încerca să dea din nou examenul anul viitor şi să continue cu o fa­cultate. Mulţi elevi şi-au ex­primat intenţia de a pleca peste hotare, însă şi acolo pot presta doar munci necali­fi­cate. Iar în statele europene care absorbeau acest tip de forţă de muncă s-a cam ajuns la o saturaţie a pieţei”.

Nici pe plan intern op­ţiunile nu sunt foarte multe. În ultima ofertă de locuri de mun­că pusă la dispoziţie de către Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Timiş, doar 106 locuri erau disponibile pentru muncitori necalificaţi, absolvenţi de şcoală generală sau de liceu fără bacalaureat. Ambalator, săpător manual, muncitor necalificat la demolări, mun­citor necalificat în industria textilă, manipulant de mărfuri sau îngrijitor de clădiri – aces­tea sunt oportunităţile oferite de către A.J.O.F.M. Timiş liceenilor fără bacalaureat. În majoritatea cazurilor fie este vorba despre slujbe prost plă­tite, fie despre munci care presupun un grad mare de efort fizic. În plus, în domenii precum construcţiile, an­ga­jatorii mai degrabă încadrează un muncitor necalificat care are o experienţă minimă de­cât un tânăr absolvent de liceu. Specialiştii în piaţa forţei de muncă spun că valul de muncitori necalificaţi creat de examenul de bacalaureat, în actuala formă, ar putea duce şi la o scădere a salariilor oferite acestui tip de mun­citori de către angajatori, întrucât aceştia vor avea forţă de muncă din belşug.

“Candidaţi” la şomaj

Într-o astfel de situaţie, probabil că şomajul va fi prima opţiune a multor absolvenţi de liceu fără bacalaureat din Ti­miş. Această problemă este una sensibilă la nivel naţional, pen­tru că, la un calcul estimativ, pentru o perioadă de şase luni în care liceenii fără bacalaureat ar beneficia de indemnizaţia de şomaj de 250 de lei, statul ar trebui să plătească aproximativ 33 de milioane de euro, bani ca­re ar putea accentua şi mai mult deficitul fondului de asigurări sociale, la care şi în Timiş s-au în­registrat contribuţii tot mai sla­be din partea contribuabililor.

Reprezentanţii Agenţiei Ju­deţene de Ocupare a Forţei de Muncă Timiş aşteaptă să vadă ce se va întâmpla în această pe­rioadă, când se aşteaptă depu­nerea unui număr destul de ma­re de cereri pentru acordarea indemnizaţiei de şomaj.„Pro­babil că în următoarele săptă­mâni vor fi destul de multe ce­reri, au început deja să vină ab­solvenţii de liceu care nu au reu­şit să promoveze examenul de bacalaureat. Deocamdată, pu­tem doar să estimăm câţi vor fi, vom şti sigur peste două luni. E clar că nu toţi vor veni să solici­te ajutor de şomaj, după cum e la fel de clar că actuala ofertă de locuri de muncă nu le oferă prea multe opţiuni”, ne-a decla­rat Constantin Ivaşcu, inspec­tor în cadrul A.J.O.F.M Timiş.

Teoretic, în termen de 60 de zile de la data absolvirii, orice elev cu vârsta de peste 16 de ani se poate înscrie la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea For­ţei de Muncă, pentru a fi în evidenţa acestei instituţii ca persoană care îşi caută un loc de muncă.

Rămâne de văzut cum se va schimba în viitorul apropiat rata şomajului din judeţ, pentru că după o perioadă în care în Timiş rata şomajului a crescut constant, apropiindu-se de pro­centul de 4%, în prezent, pe fondul creşterii ofertei de locuri de muncă, specifică perioadei de vară, rata şomajului a scăzut sub 2%. Probabil că acest pro­cent nu va mai fi însă valabil pes­te două luni.

În plus, nici până acum Timişul nu a stat excelent la capitolul integrarea tinerilor în câmpul muncii. Ponde­rea şo­merilor sub 25 de ani din totalul numărului de şomeri este de 11,6%, pondere anormal de mare, în condiţiile în care aceas­ta este categoria spre care ar trebui să se îndrepte cu predi­lecţie angajatorii, având diverse facilităţi odată cu prima anga­jare în câmpul muncii a unui tâ­năr, facilităţi care prevăd inclu­siv suportarea salariului tânăru­lui de către stat pentru o anumi­tă perioadă de timp.

Tinerii timişeni fără baca­laureat, încadraţi în categoria muncitorilor necalificaţi, vor porni cu stângul pe piaţa mun­cii din judeţ şi pentru că în Ti­miş peste 56% din şomeri sunt cei din categoria muncitorilor necalificaţi, cu un grad de in­struire slab. E vorba de peste 3.400 de astfel de şomeri, care ei înşişi nu pot fi încadraţi pe piaţa muncii de la nivelul ju­deţului. Ce se va întâmpla, în aceste condiţii, cu cei peste 3.000 de tineri din Timiş care nu au reuşit să ia examenul de bacalaureat?

În plus, şi până acum se considera că în judeţ numărul şomerilor indemnizaţi este prea mare, în raport cu posibilităţile bugetului. 

În acest sens deputatul P.N.L. Horia Cristian a propus ca în judeţ să nu mai fie pe viitor niciun şomer indemnizat. „Mi se pare inadmisibil ce se întâmplă, să aducem forţă de muncă din Ungaria şi Serbia, când noi avem 11.000 de şomeri şi 1.000 de posturi vacante. Sunt firme care se confruntă cu o gravă lipsă de forţă de muncă. Sunt firme care nu pot să ono­reze comenzi din cauză de lipsă de forţă de muncă calificată sau neca­lificată. 11.000 de şomeri in­demnizaţi sunt la A.J.O.F.M. Şi unul din scopurile care ar trebui să fie urmărite la nivel judeţean este să nu existe şo­meri indem­nizaţi”, spune Horia Cristian.

În acelaşi timp, sumele încasate la bugetul asigurărilor de şomaj de către stat, în Timiş, (care a fost şi a rămas unul dintre judeţele cu cel mai mare grad de colectare a taxelor şi impozitelor) continuă să scadă de la an la an. Anul trecut s-au colectat în judeţ la bugetul asigurărilor de şomaj 33,5 mi­lioane de lei, care reprezintă doar 94% din cât s-a colectat în 2009. Şi aşa, multe dintre aces­te sume colectate anul trecut au fost adunate cu greu, după somaţii, controale, amenzi sau chiar popriri şi executări silite.

Dezinteres din partea elevilor care nu au promovat bacul

Economistul timişean Ni­colae Bobiţan, prodecan la Fa­cultatea de Economie şi Adminis­trare a Afacerilor din cadrul Uni­versităţii de Vest, spune că e de aşteptat ca în prima fază, cel puţin, elevii care nu au reuşit să pro­moveze examenul de bacalau­reat să solicite primirea de indem­nizaţii de şomaj : „Probabil că aceasta va fi prima opţiune, şi cea mai la îndemână pentru mulţi dintre ei. Unii vor fi ţinuţi de părinţi acasă, cu speranţa că vor promova şi vor merge mai departe la facultate. Alţii îşi vor căuta de lucru, dar oferta pentru ei nu e prea bogată nici în ţară, nici peste hotare”.

Totuşi, Nicolae Bobiţan spu­ne că percepţia sa a fost că mulţi dintre tinerii în cauză nu sunt deloc interesaţi de devenirea lor profesională şi nu au fost nici foarte afectaţi de faptul că nu au promovat examenul de bacalau­reat. „Cea mai elocventă dovadă în acest sens e faptul că la sesiu­nile de pregătire gratuită pe care le-am organizat la Facultatea de Economie şi Administrare a Afa­ce­rilor pentru liceenii care nu au promovat bacalaureatul nu au ve­nit să se înscrie decât vreo câţi­va, şi majoritatea au abandonat pe parcurs, fiind total dezinteresaţi”.