Ca şi în cazul controlului sanitar-veterinar, măsurile de prevenire şi protecţie fitosanitară luate la frontieră (măsuri menite să preîntâmpine aducerea în ţară a unor organisme dăunătoare plantelor, ce pot provoca ravagii în cazul culturilor agricole şi al suprafeţelor împădurite), s-au luat selectiv, control efectiv făcându-se doar la Punctul de Trecere a Frontierei Stamora Moraviţa. La fosta graniţă comunitară nu se mai iau niciun fel de măsuri de control fitosanitar vamal, ceea ce înseamnă că, în principiu, aducerea în ţară a unor transporturi de seminţe sau material săditor infestat are undă verde. Acesta este rezultatul politicilor de restructurare adoptate în domeniu, care au făcut ca în cazul Timişului, la Direcţia Fitosanitară Timiş, dintr-o organigramă de 200 de angajaţi să mai rămână doar nouă.


Restructurări şi comasări drastice

Printr-un ordin semnat, printre alţii, de către fostul ministru al Agriculturii, Ilie Sârbu, fostul ministru al Mediului, Nicolae Nemirschi, şi fostul ministru de Interne, Dan Nica, anul trecut, se bătea în cuie o nouă formulă, restructurată, prin care se face control fitosanitar la graniţă. Pe considerentul că nu e nevoie de un număr atât de mare de inspectori fitosanitari la graniţă, respectivul act normativ făcea o redistribuire a specialiştilor, pe care îi transfera din cadrul Inspectoratelor de Carantină Fitosanitară Vamală, al căror personal a fost redus drastic, la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Din numărul extrem de mic de inspectori specializaţi pe controlul fitosanitar la graniţă, în Timiş s-au mai redus atunci cinci posturi, specialiştii fiind transbordaţi la Direcţia Agricolă. În viziunea ministerială comună, controlul fitosanitar a rămas să se facă la Timişoara, la Aeroport, doar la solicitare, şi la Vama Stamora Moraviţa, zilnic, pe traficul feroviar, între orele 7 şi 19, şi doar la solicitare, pe traficul rutier. Practic, prin această nouă viziune de control se excludea din start ideea că organismele dăunătoare din punct de vedere fitosanitar, care ar putea cauza infestări în masă ale unor culturi din România, ar putea proveni din spaţiul european. Astfel, în Timiş, a rămas să se facă control doar la graniţa cu Serbia, şi doar prin Stamora Moraviţa, la program, deşi, în mod normal, o asemenea activitate ar trebui să aibă un caracter de permanenţă, şi nu de aici ar fi trebuit să se facă economii bugetare prin tăieri de posturi.
Viziunea legată de restrângerea controlului fitosanitar doar la graniţa cu Serbia nu s-a dovedit, însă, una prea bună. Astfel, în urmă cu câteva zile, Ministerul Agriculturii anunţa că ar fi nevoie de o revizuire a cadrului legal existent, în sensul că o serie de ţări comunitare nu mai pot fi socotite sigure din punct de vedere al importurilor de seminţe şi material săditor, odată ce s-a descoperit că în Austria, de pildă, au fost descoperite infestări masive ale unor culturi cu parazitul Erwinia amylovora, ce generează boala numită „Focul bacterian”, care afectează în special gutuiul, mărul, părul prunul, caisul şi piersicul, ducând la uscări masive ale lăstarilor infestaţi, ale căror frunze, flori sau fructe se înegresc, luând un aspect de ars. Respectiva infectare nu poată fi considerată minoră, în caz de contaminări puternice trebuind arşi toţi pomii fructiferi afectaţi. 
De asemenea, tot recent, s-au anunţat ale infestări în masă ale unor culturi din Grecia (în zona Creta şi Lesvos) cu Cryphonectria parasitica, un organism dăunător care provoacă aşa-numitul cancer de scoarţă la castanul comestibil, provocând pagube însemnate cultivatorilor, în varianta unei infecţii în masă. Ca un făcut, după ce în Grecia s-au semnalat astfel de infestări, şi în România au început să apară, în special în zona Maramureşului, putându-se bănui că s-a folosit material săditor de import, gata infestat, întrucât controlul fitosanitar la fosta frontieră comunitară lipseşte cu desăvârşire.


Organigrame originale

Directorul Direcţiei Fitosanitare Timiş, Gheorghe Murg, ne-a declarat că aceasta este strategia din ultimii ani : ca inspecţiile vamale fitosanitare să se desfăşoare doar la frontiera necomunitară. „Se face control la graniţa cu Ucraina, cu Republica Moldova şi cu Serbia. În Timiş se organizează doar la Stamora Moraviţa acest gen de control. Nu au fost, însă, probleme deosebite în ultima perioadă. Nu au fost semnalate situaţii de risc semnificativ. Cert e că, la noi, Direcţia a fost supusă unei reorganizări şi restructurări masive, în sensul că, din 200 de oameni câţi eram în urmă cu câţiva ani, acum ne desfăşurăm activitatea cu nouă angajaţi”, ne-a declarat reprezentantul Direcţiei Fitosanitare.
Şi mai interesantă este situaţia în privinţa inspecţiei fitosanitare vamale propriu-zise, de care se mai ocupă în momentul de faţă, în judeţ, doar trei oameni. „Controlul s-a menţinut în Timiş, la Stamora Moraviţa, între orele 7 şi 19. Doar trei persoane mai sunt angrenate în această activitate. Nu am avut în ultima perioadă importuri care să fie problematice din punct de vedere fitosanitar, dar am avut controale destul de riguroase, mai ales în primăvară, când s-au făcut importuri ceva mai mari de seminţe, din Serbia şi Croaţia”, spune Vasile Bălan, reprezentant al Inspectoratului de Carantină Fitosanitară Vamală Timiş.
Directorul adjunct al Direcţiei pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara, Nicolae Stoican, precizează că aceasta a fost strategia adoptată la nivel naţional, ca acest control vamal fitosanitar să se facă doar la frontiera necomunitară, şi doar în anumite puncte sau birouri vamale. „În Timiş se face doar la Stamora Moraviţa, astfel că mărfurile care provin din afara spaţiului comunitar nu pot trece decât prin acel punct de trecere a frontierei, nu pot trece pe la Jimbolia, de exemplu. În ceea ce priveşte mărfurile de acest gen, care provin din spaţiul comunitar, trebuie să se înţeleagă că e ca şi cum ar veni din interiorul ţării. Lumea mai are încă impresia că se face, sau ar trebui să se facă, control vamal la Cenad, când acolo nu mai funcţionează biroul vamal din 2007. Există personal în echipe mobile, care poate face însă doar un control sporadic, în niciun caz permanent”.


Riscuri crescute

Controlul fitosanitar făcut selectiv, doar la importurile provenite din spaţiul necomunitar, a avut efecte negative, combinate cu cele ale imposibilităţii unui control fitosanitar eficient pe terenurile cultivate sau împădurite aflate în proprietate privată. „Pădurile de răşinoase au înregistrat perturbaţii majore referitoare la starea fitosanitară, perturbaţii determinate de, în principal, poluare, modificări climatice, dar şi de gospodărirea defectuoasă a acestui arborete. În ultimii doi ani, intensitatea atacurilor a fost puternică şi foarte puternică. Sistemul de depistare şi prognoză a devenit din ce în ce mai superficial şi nu mai reflectă cu acurateţe dinamica înmulţirii dăunătorilor, în schimb volumul de produse infestate, pus în valoare, este din ce în ce mai mare. Pe de altă parte, procedurile tehnice şi juridice de extragere cât mai urgentă din pădure a arborilor infestaţi are o încărcătură birocratică ce blochează volume mari de masă lemnoasă în platforme primare, rampe sau chiar în pădure”, atrăgea atenţia, într-o interpelare recentă adresată Ministerului Mediului, deputatul Pavel Horj. Răspunsul dat de Ministerul Mediului a fost unul tipic pentru atitudinea autorităţilor, în această privinţă : proprietarii de terenuri cultivate sau împădurite, care sunt infestate, au obligaţia de a lua măsurile necesare pentru a împiedica răspândirea bolilor şi a eradica respectivele organisme dăunătoare de pe suprafeţele pe care le au în posesie. „Modul de valorificare a produselor rezultate din pădurile private e la latitudinea proprietarului”, preciza ministrul Mediului, Borbely Laszlo.
Problema pădurilor infestate cu organisme dăunătoare există şi în Timiş, deşi judeţul este unul dintre cele care au cea mai mică suprafaţă împădurită. Astfel, anul trecut, Agenţia pentru Protecţia Mediului confirma că, din cauza unor organisme dăunătoare, au fost suprafeţe de zeci de hectare din Timiş afectate de căderea frunzelor, decolorarea frunzişului coroanelor arborilor şi boli care au afectat trunchiul şi rădăcinile.
Astfel, în judeţ, anul trecut, au fost realizate acţiuni de combatere a paraziţilor pe o suprafaţă de 13 hectare, acţiuni de combatere a gândacilor de scoarţă pe o suprafaţă de 170 de hectare şi acţiuni de combatere a insectelor defoliatoare, în pepiniere şi plantaţii, pe o suprafaţă de şase hectare.