După ce, în 2009, de frica amenzilor de zeci de mii de lei, comunele timişene au fost obligate să-şi închidă gropile de gunoi care funcţionau ilegal, problema gestionării gunoiului la nivel local a devenit una destul de costisitoare. Şi aceasta pentru că multe localităţi din Timiş nu au avut altă opţiune decât aceea de a face contract cu o serie de operatori de profil, pentru colectarea şi transportul gunoiului, pe distanţe apreciabile, la puţinele centre autorizate de depozitare de deşeuri din vestul ţării. Aşa se face că în unele comune timişene factura plătită de localnici pentru gunoi a ajuns să fie mai mare decât impozitul pe clădiri.


Gropile de gunoi ilegale – desfiinţate, cel puţin formal

Conform ultimatumului dat de către Comisia Europeană României, la mijlocul anului 2009 nu ar mai fi trebuit să rămână funcţională nici o groapă de gunoi neautorizată. În judeţ existau peste 200 de astfel de deponeuri ne­autorizate şi, evident, nu toate au putut fi închise.

De atunci, Garda de Mediu Timiş a făcut în mod constant controale, îm­părţind apoi amenzi. În prima fază, 17 Primării au fost amendate cu sume ce totalizau 200.000 de lei. “Au fost date şi amenzi de 20.000 de lei la o singură Primărie. Sigur, nu pot garanta că în momentul de faţă nu mai există nicio groapă de gunoi ilegală în Timiş, însă ori de câte ori au apărut reclamaţii le­gate de formarea unor rampe de gunoi nelegale, noi am intervenit şi amenzile date nu au fost deloc mici”, spune co­misarul şef al Gărzii de Mediu Timiş, Marian Eperieş. 

Pusă în faţa interdicţiei de a mai depozita gunoi pe plan local, fiecare Primărie comunală s-a descurcat cum a putut. “Unele şi-au înfiinţat servicii proprii de colectare. Altele au apelat la firme de specialitate. Au fost Primării, însă, pentru care rezolvarea acestei probleme a deşeurilor nu a presupus un efort financiar prea mare, şi asta pentru că au avut inspiraţia şi spe­cialiştii necesari pentru a identifica oportunităţi de finanţare europeană exact pentru acest sector. Aşa s-a realizat, de pildă, staţia de sortare de deşeuri de la Satchinez”, precizează Marian Eperieş.

  2010 a adus o altă “scadenţă”

Primăriile care nu au putut însă să atragă fonduri europene, pentru că nu au avut specialişti în acest sens, sau nu au găsit oportunităţi de finanţare, au trebuit să suporte cheltuielile foarte mari aferente colectării deşeurilor de către o firmă de specialitate şi trans­portării acestora către deponeuri au­torizate din zona de vest a ţării. Aşa s-a ajuns în situaţia în care, în unele co­mune, factura plătită de localnici pen­tru gunoi s-a mărit de 20 de ori faţă de cea plătită în 2008, ajungând, în unele cazuri, să fie mai mare, ca şi cuantum, decât impozitul pe clădire.

Potrivit calendarului stabilit cu oficialităţile europene, anul trecut în judeţ au mai trebuit închise trei depo­neuri.

Astfel, până pe 16 iulie 2010 a trebuit sistată depozitarea pe depozitele de gunoi din Lugoj, Buziaş si Sânnico­lau Mare, singurul depozit în funcţiune rămânând cel din localitatea Făget, al cărui termen de sistare a depozitării este stabilit la data de 16 iulie 2015.

Aşa se face că, în momentul de fa­ţă, până la momentul terminării depo­neului de la Ghizela a mai rămas un sin­gur depozit de gunoi funcţional în Timiş, cel de la Făget, care nu poate însă colecta gunoaie din tot judeţul, op­tându-se pentru balotarea gunoiului şi transportarea sa în judeţele înveci­nate, fie în Arad, fie în Caraş-Severin, unde sunt deponeuri autorizate. 

În acest sens, se speră finalizarea cât mai rapidă a deponeului de la Ghizela, care ar rezolva problemele locale legate de depozitarea gunoiului, odată cu darea sa în folosinţă Primăriile putând renunţa la contractele mult mai costisitoare ce presupun transportul gunoiului în alte judeţe, contracte care au dus la o creştere deloc neglijabilă a costurilor legate de colectarea şi de­pozitarea gunoiului.

“La Ghiroda se vor putea aduce deşeuri din tot judeţul, şi costurile legate de problema colectării şi depo­zitării gunoiului vor scădea”, spune Marian Eperieş.

În ceea ce priveşte darea în folo­sinţă a deponeului de la Ghizela, se spe­ră că în vara acestui an se va putea începe depozitarea gunoiului în noul deponeu. “Până acum nu au fost pro­bleme legate de derularea acestui pro­iect. Din ce am înţeles, se speră că în luna mai se va putea da în folosinţă de­poneul de la Ghizela”, ne-a declarat Vio­rel Sasca, şeful Comisiei Economice a Consiliului Judeţean Timiş.


O mână de ajutor de la O.N.G.-urile ecologiste

Deşi, de frica amenzilor foarte mari, date de Garda de Mediu, Primăriile din Timiş şi-au închis depozitele locale neautorizate de gunoi, acest lucru nu a rezolvat problema rampelor ilegale de gunoi, care apar destul de des pe pă­şu­nile comunale, pe terenuri scoase din circuitul agricol sau chiar pe albiile râu­rilor şi pârâurilor.

Organizaţii neguvernamentale pre­cum Eco-Assist s-au implicat în cam­panii de voluntariat care au avut ca scop desfiinţarea rampelor ilegale de gunoi şi ecologizarea respectivelor lo­caţii. “În general, am colaborat bine cu primăriile. Din 3.000 de Primării, la nivelul ţării, 1.650 au răspuns pozitiv la iniţiativele noastre. Majoritatea s-au implicat, au creat puncte de înregis­trare pentru voluntari, au mobilizat ope­ratorii de salubritate în comple­tarea acţiunilor noastre. Au fost însă şi primării care nu s-au arătat prea entuziasmate, precizând că pe raza localităţii respective este curăţenie peste tot, deşi lucrurile nu stăteau aşa”, ne-a declarat Liana Buzea, preşedin­tele Eco Assist.


Gunoiul, marea problemă a administraţiilor locale

Pentru că problema colectării şi depozitării gunoiului este una care preocupă toate Primăriile din Timiş, în urmă cu trei ani se realiza o Asociaţie de dezvoltare intercomunitară deşeuri, în care au devenit membre majoritatea Primăriilor din Timiş, care plătesc o contribuţie anuală de câteva mii de lei în fondul acestei asociaţii. Scopul acestei structuri este înfiinţarea unui serviciu judeţean de salubrizare pentru localităţile de pe raza judeţului, precum şi organizarea, reglementarea, finan­ţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a acestui servi­ciului judeţean de salubrizare. Până în prezent, însă, impactul creării acestei asociaţii a fost unul modest.

Aceasta în condiţiile în care canti­tatea de deşeuri creşte de la an la an şi se diversifică într-un mod care e tot mai periculos pentru mediu. Potrivit prof. univ. dr. Alexandru Moisuc, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agri­cole “Bana­tul”, care a contribuit la în­tocmirea Planului Judeţean de Gestio­nare a Deşeurilor la nivel judeţean, creşterea numărului de recipiente de plastic, extrem de greu degradabile, creează probleme mari.

În prezent, cantitatea totală de deşeuri generate în Timiş este de 257 de kilograme pe locuitor pe an, dar este în creştere. În creştere e şi cantitatea de deşeuri din construcţii-demolări, care e în medie de 10,218 kg/locuitor/an, aceasta în condiţiile în care, în pre­zent, în Timiş, nu există instalaţii de sortare, tratare şi eliminare a deşeu­ri­lor din construcţii şi demolări, acestea find depozitate ilegal.

Partea bună în mediul rural e că, în medie, cantitatea zilnică de deşeuri generată în Timiş este de doar 0,3 - 0,4 kilograme pe cap de locuitor pe zi, faţă de 0,9 kilograme în mediul urban. To­tuşi, costurile de preluare şi gestionare a deşeurilor, în varianta în care se apelează la firme de specialitate, sunt mai ridicate în mediul rural, din cauza distanţelor mai mari care trebuie par­curse de maşinile ce fac colectarea.

Cantitatea de deşeuri prognozată a fi produsă în acest an este de peste 280.000 de tone, până în 2020 urmând să crească până la 299.804 tone. În plus, la această oră, conform estimă­rilor făcute de administraţia judeţeană, se colectează deşeuri doar de la cel mult 70% din populaţie, zonele neaco­perite continuând să depoziteze ilegal gunoi în spaţii neconforme, în albiile râurilor sau pe pajişti comunale

Oraşele, în special Timişoara, generează cantităţi din ce în ce mai mari de deşeuri. Anul trecut, de pildă, în cadrul campaniei de curăţenie ge­nerală de primăvară, angajaţii Retim au ridicat peste 3.571 de to­ne de gunoi, record absolut înregistrat în mu­nicipiu.

Şi tot în ceea ce priveşte Timi­şoara, anul trecut, în cadrul unui proiect făcut de Institutul de Politici Publice, a fost realizată o comparaţie între serviciile de salubritate din marile oraşe ale României, evaluân­du-se atât preţul respectivelor servicii, cât şi gradul de colectare selectivă a deşeurilor.

În cadrul respectivei evaluări, Timişoara a primit bilă neagră pen­tru colectarea selectivă a gunoaielor, reprezentanţii I.,P.P. precizând că în Timişoara, conform datelor obţinute de pe plan local, doar 1% din întreaga cantitate de gunoaie generată se colectează selectiv, ceea ce plasează municipiul de pe Bega la mare distanţă de Braşov, de exemplu, unde s-a reuşit colectarea selectivă a 24% din deşeuri. De asemenea, conform aceluiaşi ra­port al I.P.P., cu un cost total al ser­viciului de salubrizare pe cap de lo­cuitor, la momentul evaluării I.,P.P., de 29 de lei, Timişoara stă cu mult mai bine decât Sectorul 2 din Bucureşti, cu 248 de lei pe cap de locuitor, dar mai prost decât Reşiţa, cu 16 lei pe cap de locuitor.