Gornistul

Si mie, ca tuturor gornistilor democratiei (inclusiv ca jurnalistilor de la TIMPOLIS) mi se pare ca sunt un bun chirurg care, cu pixul ori tastatura, tai in carnea vie a cangrenei sociale cu sau fara epoleti. Asa se face ca atunci cand vad (si ma crucesc!) cum, pe plaiul natal, hotii (recidivisti!) aflati in simbria Primariei (citeste primar, vice si un consilier!) cara padurea (cu deal cu tot, caci spatiul mioritic se scurge la vale peste gospodariile oamenilor!), cum o cara fara acte, fara rusine, sub acoperirea oamenilor legii ("Daca-i amendam, suntem nevoiti sa anulam amenda la ordinul primarului!", spun politistii), cum o vand (prostul satului, puscariasul analfabet, are acum binale, caruta si cal, drujbe, banet, slugi pe batatura si sfideaza pe oricine, inclusiv pe „colonelul lui peste, deblocat si scriitor de carti pe care nu le citeste nimeni", adica eu, in viziunea primului gospodar al urbei!), cum distrug orice oaza de verdeata (au taiat si nucii pe care-i plantasem, ca sa opresc curgerea dealului, ca sa nu-i incurce cand trec cu masinile de tonaj greu si carutele cu bruneti inarmati, mai ceva ca oamenii ninja din filmele martiale!) si cum nimeni de la oras (Topoloveni, Pitesti, Bucuresti) nu misca un deget. Dovada clara ca spusele oamenilor (sunt toti hotii mana in mana cu cei platiti de noi sa ne pazeasca de ei!) sunt adevarate si ca tot degeaba, legea e pentru unii lege.
Mi s-a parut, zic, ca gornist al democratiei, c-am sa gasesc ochi sa vada ce-am semnalat, urechi s-asculte ce scrie la jurnal si sefi (ai politiei, ai silviculturii, ai prefecturii, ai jandarmeriei) care sa fie receptivi, preventivi, combativi, eficienti. As, niciodata! Sa vedem care va fi ecoul acestui (al nu stiu catelea) cartus pe tema data. Va vom tine la curent.