Potrivit Comitetului de Sănătate al Adunării Parlamentare (unul dintre cele două organe statutare principale ale Consiliului Europei), majoritatea statelor comunitare au reacţionat exagerat în campania de contracarare a epidemiei de gripă porcină, cheltuind nejustificat sume enorme din bugetele publice.


O analiză la rece

După câteva luni în care nu s-a mai vorbit pe acelaşi ton alarmist despre epidemia de gripă porcină şi nu s-au mai semnalat noi îmbolnăviri, Comitetul de Sănătate al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a denunţat sperietura nejustificată privind gripa porcină şi risipa banului public făcută în acest caz de multe state europene. Potrivit raportorilor C.E., gestionarea pandemiei H1N1 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, instituţiile europene şi guvernele naţionale a condus la o “risipire importantă a banilor publici” şi la o “frică nejustificată faţă de riscurile de sănătate cu care populaţia europeană s-a confruntat”.
Un raport în acest sens, realizat de comisarul britanic Paul Flynn, certifică faptul că şi gravitatea pandemiei a fost în mod cert supraestimată, ceea ce a provocat o distorsionare a priorităţilor în privinţa politicilor de sănătate publică. “Această pandemie n-a existat niciodată în realitate”, e concluzia expusă în raportul C.E., documentul calificând programul de vaccinare anti-AH1N1 ca un “tratament placebo pe scară largă”.
Consiliul Europei acuză lipsa de transparenţă manifestată în acest caz de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, lucru care, se specifică în raportul legat de gripa porcină, “ne face să ne întrebăm ce influenţă a putut exercita industria farmaceutică asupra deciziilor luate”. Iniţierea şi întreţinerea unor isterii nejustificate, mai susţin raportorii C.E., creează riscul pierderii încrederii cetăţenilor în opinia şi expertiza marilor organizaţii de sănătate, aspect care poate fi dezastruos în cazul unor pandemii cu adevărat grave.
Un argument adus de Consiliul Europei în sprijinul afirmaţiilor legate de lipsa de transparenţă manifestată în acest sens e cel privitor la faptul că O.M.S. nu a publicat numele şi declaraţiile de interese ale membrilor Comitetului de Urgenţă direct responsabili cu elaborarea recomandărilor referitoare la pandemie.
Suspiciuni a stârnit şi reacţia O.M.S. la aceste acuzaţii extrem de grave, reacţie catalogată ca una defensivă. Astfel reprezentanţii O.M.S. nu au încercat să nege vehement afirmaţiile cuprinse în raportul C.E. privind gripa porcină. Ca şi în alte cazuri, cum banii cheltuiţi aiurea pe vaccinuri şi tratamente inutile nu mai pot fi recuperaţi, rezultatul final al acestui raport îl constituie o serie de recomandări, legate de nevoia clară a unui grad mai mare de transparenţă în coordonarea politicilor de sănătate publică. În acest sens, s-a venit cu propunerea unei alternative la Organizaţia Mondială a Sănătăţii – un fond public de sprijinire a studiilor, cercetărilor şi avizelor experţilor independenţi care, prin munca lor, ar putea contracara eventualele încercări de manipulare.


Confirmări şi reconfirmări internaţionale ale cazurilor de gripă porcină

De luni de zile, în Timiş nu s-a mai semnalat niciun caz nou de pacient la care să existe suspiciunea de gripă porcină. Potrivit statisticilor oficiale, din cele 7.008 cazuri confirmate la nivelul întregii ţări, 154 ar fi fost depistate în Timiş.
“În aceste cazuri ni s-a transmis că existenţa epidemiei a fost confirmată serologic. Noi am trimis cazurile pentru expertizare la Bucureşti şi, din câte am înţeles, în multe situaţii, de la Bucureşti s-a cerut confirmare pe plan extern, din Marea Britanie”, spune medicul epidemiolog Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecţioase “Victor Babeş”, din Timişoara.
Cu privire la teoriile expuse în raportul Consiliul Europei, medicul timişorean se arată oarecum sceptic. “Ştiu toate poveştile vehiculate în acest caz. Mie, personal, îmi vine greu să cred că manipularea ar putea lua o amploare atât de mare, încât să fie influenţate toate organismele europene din domeniul sănătăţii publice, şi să se susţină că există o epidemie, care de fapt nu ar fi una reală, ci fabricată. Sunt însă de acord că lumea s-a speriat şi s-a isterizat mai mult decât era cazul”.
Cert e că doar pentru dozele de vaccin pandemic Ministerul Sănătăţii a cheltuit sume extrem de mari, din cauza cantităţilor mari solicitate în fiecare judeţ. În Timiş, de exemplu, într-o singură tranşă, au fost livrate peste 65.000 de doze de vaccin anti-AH1N1.