Haos în listele electorale timişene

În Timiş, în ultimii ani, nu a existat vreun tur de scrutin în care, pe lângă “clasicele” acuza­ţii de mită electorală, să nu existe semnalări ale unor presupuse fraude electorale, majori­tatea fiind legate de nereguli vizând listele electorale. Pentru a preîntâmpina avalanşa de acuzaţii legate de alegători decedaţi, C.N.P.-uri furate, români plecaţi în străinătate care au votat în ţară, Autoritatea Electorală Perma­nentă a realizat în ultimii doi ani controale frecvente şi la Primăriile din Timiş, pentru a verifica modul în care acestea îşi respectă obligaţiile legate de actualizarea listelor electorale. În pofida amenzilor împărţite, lucrurile rămân însă la fel ca acum cinci sau zece ani.

Nereguli perpetuate de Primării

Pe segmentul de finanţare al par­tidelor, controalele făcute de Autorita­tea Electorală Per­manentă în vestul ţării au fost destul de puţine. Anul trecut, de pildă, A.E.P. a menţionat un singur control făcut la o orga­nizaţie judeţeană de partid din Ti­miş – e vorba de acţiunea de verificare făcută la P.­S.D., ac­ţiune anunţată cu luni buni îna­inte de controlul propriu-zis. Re­zultatele respectivei acţiuni de control au părut desprinse din­tr-un bilanţ con­tabil : “Venitu­rile înregistrate la Par­tidul So­cial Democrat, organi­zaţia ju­deţeană Timiş, au fost obţinute din cotizaţiile membrilor de partid, în sumă de 587.761,00, donaţii în sumă de 175.700,00 lei şi alte venituri în sumă de 18.898,32 lei”. A.E.P. a găsit aproape totul perfect la social-democraţii ti­mişeni, cărora le-a făcut doar o reco­mandare de a-şi constitui o comisie de in­ventariere.

Aceasta este prima şi ulti­ma acţiu­ne de control a finan­ţării partidelor făcută publică în 2010 de către A.E.P., în Ti­miş. De la începutul acestui an nu s-a mai publicat rezultatul vreunui control la vreo orga­nizaţie de partid din Timiş, cu sau fără notificare.

Totuşi, mai harnică a fost A.E.P., prin structura ei teri­torială vestică, pe seg­mentul de control al Primăriilor. Aici s-a constatat că multe unităţi teri­torial ad­ministrative nu au res­pectat pre­vederi minime lega­te de actualizarea listelor elec­torale permanente, exis­tând posibi­litatea ca la alegerile de anul viitor să vorbim din nou de decedaţi sau urmăriţi general care au votat.

C.N.P.-urile le dau de furcă Primăriilor

Codurile numerice perso­nale, despre care s-a vorbit foarte mult în aceste zile, din cauza recensământului, le-au dat de furcă destul de mult şi Pri­măriilor din Timiş, aşa cum reiese din controalele Filialei Vest a A.E.P.

Pentru că aceste coduri numerice personale reprezintă “baza” întocmirii listelor elec­torale, Primăriile au obliga­ţia de a confrunta periodic listele elec­torale cu bazele de date ale Evidenţei Populaţiei, pentru a elimina din liste de­cedaţii şi pe cei care şi-au pierdut drep­tul de vot în urma unor condamnări pe­na­le. Probabil preocupate de alte ches­tiuni administrative, majoritatea Pri­măriilor timişe­ne controlate de A.E.P. par să fi uitat de această obligaţie. La Giarmata, de pildă, nu au fost duse la îndeplinire măsurile dispuse cu ocazia unui control anterior, neexistând dovada primirii de la Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Da­te privind Evidenţa Persoanelor Timiş a listelor electorale per­manente, schimbările nu au fost operate în lista electorală per­manentă şi nu au fost co­municate la Judecătoria aron­dată.

La Nădrag s-a constatat că listele electorale nu fuseseră validate de sem­nătura repre­zentanţilor Primăriei. “Nu au fost date amenzi. Am avut con­trol de la A.E.P. – se fac acest gen de con­troale odată la câţi­va ani”, spune pri­marul din Nă­drag, Liviu Muntean.

La Găvojdia s-a constatat, cu oca­zia controalelor din acest an, vechea problemă a “alegă­torilor decedaţi”, în sensul că s-a omis să se comunice Jude­că­toriei arondate decesul unor persoane care ar fi trebuit ra­diate din listele electorale per­manente.

La Jebel, deşi intrăm în cu­rând în an electoral, încă s-au descoperit probleme legate de verificarea listelor electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale din 2009.

La Chevereşu Mare, pri­ma­rul Mar­cel Muia a primit şi o amendă de 1.000 de lei pentru neregulile depistate de A.E.P., legate de modificările care ar fi trebuit făcute lunar în exem­plarul existent la Primărie al listelor electo­ra­le permanente şi comunicarea aces­tora.  “Pe­riodic suntem controlaţi de cei de la A.E.P. – am avut control şi anul trecut”, spune Gheorghe Hu­sariu, viceprimarul din Chevereşu Mare. 

Cu o amendă de 1.000 de lei s-a ales şi primarul din Moş­niţa Nouă, Ioan Sorincău, pentru nereguli legate de faptul că nu a existat dovada pri­mirii listelor electorale complemen­tare de la Serviciul pentru Imi­grări al ju­deţului Timiş, listele electorale per­manente nu au fost operate cu mo­dificările in­tervenite după reeditarea aces­tora şi nu au existat comunicări către Jude­cătoria arondată privind modificări operate în listele electorale perma­nente existente la primărie.

Probleme au fost nu doar la Primă­riile comunale, ci şi la cele municipale. La Lugoj, de pildă, s-a descoperit că listele electorale permanente nu au fost operate cu persoanele care şi-au pierdut drepturile elec­torale, iar dece­sele comunicate Primăriei din alte lo­calităţi, ope­rate în listele electorale per­manente, şi persoanele ca­re şi-au pierdut drepturile elec­torale nu au fost comunicate Judecătoriei arondate.

Au existat Primării, pre­cum cea din Topolovăţu Mare, unde s-au desco­perit nereguli legate de listele elec­to­rale per­manente de la alegerile euro­parlamentare din 2009, cei doi ani care au trecut de atunci ne­fiind, se pare, su­ficienţi pentru a remedia deficienţele.

Amenzi plătite de primari

Directorul Filalei Vest a A.E.P., Nicolae Amzoi, spune că, în condiţiile în care sediul struc­turii pe care o conduce este în Caraş-Severin, la Reşiţa, a în­cercat să “acopere” toate Pri­măriile timişene la intervale de cel mult un an şi jumătate, exis­tând inclusiv restricţii buge­tare legate de combustibil pen­tru maşinile A.E.P.

În general, amenzile îm­părţite primarilor de la unităţile administrativ-teritoriale timi­şene pentru neregulile con­sta­tate cu ocazia controalelor au fost plătite de către aceştia, semn că şi-au recunoscut şi şi-au asu­mat greşelile. “La Chevereş, la Secaş, la Moşniţa s-au plătit amenzile date primarilor. Doar la Parţa a fost contestat proce­sul-verbal de amendă”.

Recent, la o întâlnire cu se­cretarii de la Primăriile timişe­ne Nicolae Amzoi le-a trans­mis că nu doreşte ca la alege­rile de anul viitor să mai apară nereguli generate de neactua­lizarea listelor electorale per­manente. “Eu sper că lucrurile vor de­curge bine, inclusiv din punct de vedere al acelei apli­caţii legate de informatizarea secţiilor de votare. Există o în­grijorare a mea în acest sens, legată de faptul că această apli­caţie nu permite persoanelor în vârstă, care au buletine de tip vechi, care nu au mai fost actua­lizate, să voteze în satul apar­ţinător în care locuiesc, ci, prin progra­mul informatic, sunt re­partizaţi automat spre centrul de comu­nă. De aici ar putea apă­rea sus­piciuni şi probleme, mai ales că persoanele de vârsta a treia re­prezintă o categorie foar­te activă şi disciplinată a elec­toratului. Din informaţiile mele, aproxi­mativ 25% din alegători sunt po­sesori de buletine de identi­tate de tip vechi. O parte din ei, dacă nu se reglemen­tea­ză aceas­tă situaţie legată de apli­caţia electronică de monitori­zare a secţiilor de votare, ar putea avea probleme în ceea ce pri­veşte exercitarea dreptului de vot”,mai spune Nicolae Amzoi.

Dispăruţii şi şvabii sunt “categorii de risc”

La ultimele alegeri, în Ti­miş, ca de altfel în toată ţara, au existat acuzaţii şi suspiciuni legate de listele electorale per­manente pe care se regăseau persoane decedate sau plecate de ani de zile din ţară, în locul cărora e posibil să se fi votat. Această problemă a fost re­mar­cată cu precădere în Timi­şoara, iar sursele de nereguli pe aceste liste sunt considerate de către A.E.P. “persoanele vârst­nice dispărute de la domiciliu şi despre care nu mai există in­formaţii, existând o puternică prezumţie că acestea nu ar mai fi în viaţă, persoanele ma­jore dispărute de la domiciliu şi despre care nu mai există in­for­maţii, dar a căror vârstă, potri­vit datelor oficiale din registrele de evidenţă, nu poa­te duce la pre­zumarea dece­sului, dar şi per­soanele dispă­rute de la domi­ciliu şi despre care există indicii că ar fi pără­sit ţara fără să aibă întocmite formele legale.”

A.E.P. a constatat că în anu­mite zone, printre care se regă­seşte şi vestul ţării,un număr apreciabil de persoane au pără­sit ţara fără să aibă întocmite documentele nece­sare, atât îna­inte de 1990, cât şi după această dată, şi fără a-şi reglementa ulterior situaţia juridică. Aici sunt menţionate per­soa­nele de etnie germană, saşi şi şvabi, din zona Banatului. A.E.P. susţine că aceste persoane continuă să apară în evidenţele autori­tăţilor române, deci şi pe lis­tele elec­torale.

“Rămâne speranţa că A.­E.P. va reuşi, prin acţiunile de control realizate, să pre­întâm­pine eventualele nere­guli. Din ce am constatat, pe partea de control al finanţării partidelor politice, cel puţin, nu mi se pare că s-au descurcat mai bine decât Curtea de Con­turi”,ne-a declarat Constan­tin Mârza, fost vicepreşedinte al Asocia­ţiei ProDemocraţia.