Rare sunt statele în care medicii care au ghinionul de a fi repartizaţi la unităţile de primire a urgenţelor în noaptea dintre ani ajung să se plictisească sau să se plângă de lipsă de activitate. De cele mai multe ori, cadrele medicale sunt asaltate de Revelion de adolescenţi în comă alcoolică, bătrâni care fac excese culinare sau bahice, bărbaţi teribilişti cu mâinile sau picioarele “franjurate” de explozia necontrolată a unor petarde sau răniţi grav de focurile de armă trase, tradiţional, în unele ţări, la miezul nopţii.


Tiruri de petarde

În foarte multe ţări care nu au re­glementat încă într-o manieră mult mai severă regimul obiectelor explo­zive de tipul petardelor, pocnitorile fac mii de victime în această perioadă. O astfel de ţară este şi Italia, unde autori­tăţile, făcând bilanţul victimelor de la Re­velioanele ultimilor ani, au ajuns la concluzia că trebuie interzisă comer­cializarea şi utilizarea petardelor şi trebuie reglementat mult mai clar re­gimul armelor şi muniţiilor, având în ve­dere că mulţi italieni “salută” noul an cu focuri de armă, puştile şi pistoa­lele folosite în acest sens fiind mane­vrate nu o dată de persoane aflate sub influenţa alcoolului, care nu pot con­trola traiectoria gloanţelor.
Astfel, la Revelionul din 2009, tra­diţia lansării de petarde şi a tirurilor de armă pentru a saluta venirea noului an a provocat în Italia moartea unei per­soane şi rănirea gravă a altor 354. La Neapole, un tânăr de 25 de ani a murit după ce a fost împuşcat în cap, în timp ce se afla pe balcon, în compania ma­mei sale. În trei oraşe din regiunea Milano, o fetiţă de zece ani, o femeie de 35 de ani şi un bărbat de 42 de ani au fost spi­talizaţi după ce au fost răniţi de gloanţe. Majoritatea răniţilor ajunşi de la pe­trecerile de Revolion pe patul de spital au fost atinşi la faţă sau la mâini în timp ce manipulau petarde sau focuri de artificii artizanale, ori în timp ce se aflau în apropierea acestora. Câteva dintre ele au rămas fără degete sau chiar le-au fost amputate mâinile. În regiunea Neapole, la Casalnuovo, un foc de petarde a determinat explo­zia re­zervorului unui automobil care func­ţiona cu gaz petrol lichefiat, cinci per­soane fiind rănite grav.
Poliţiştii italieni anunţau, după Revelionul din 2009, că au confiscat 294 de tone de petarde şi material pi­rotehnic artizanal sau de contrabandă, arestând 64 de persoane care comer­cia­lizau ilegal dispozitive explozive periculoase.
Şi Elveţia a avut în ultimii ani des­tul de multe incendii cauzate de folosi­rea necontrolată a petardelor în noap­tea dintre ani. La Revelionul din 2009, un foc de artificii a provocat un incen­diu într-un imobil din Bale, în nord-vestul ţării, iar peste 20 de ocupanţi ai clădirii au fost răniţi grav. Un pompier a fost, de asemenea, rănit grav de un obiect care a căzut în timpul opera­ţiunii de stingere a incendiului.
Un tânăr s-a autodenunţat la Po­li­ţie ca fiind la originea incendiului. El a lansat artificii, iar una a aterizat într-un balcon, de unde focul s-a propagat la un apar­tament, situat la etajul şase, şi la alte balcoane, cuprinzând întreaga clădire. 


Revelionul piromanilor

O tradiţie la fel de absurdă precum cea a tirurilor de petarde sau a focuri­lor de armă trase în noaptea dintre ani în Italia e cea a incendiilor provocate la periferiile oraşelor franceze.
La Revelionul din 2009, în Franţa, 1.147 de maşini au fost incendiate şi 288 de persoane au fost arestate, Ministe­rul de Interne constatând cu îngrijorare o creştere a actelor de hu­liganism provo­cate în noaptea dintre ani. La acelaşi Revelion, patru poliţişti au fost răniţi grav în timp ce încercau să intervină în zone în care situaţia scăpase de sub control. Cu toate aces­tea, Ministerul francez de Interne men­ţiona într-un comunicat oficial, că “in­cidentele au fost scurte şi sporadice”.
“În Franţa, de anul nou, nu se dă foc numai la artificii, ci şi la maşini. Cri­za financiară a lovit Franţa destul de serios, dacă oamenii trebuie să îşi dea foc la maşini, pentru că nu îşi mai per­mit artificii şi petarde. E anul nou, trebuie sărbătorit, e musai!”, comenta un zia­rist al Paris Match. Incendierea de ma­şini a devenit un eveniment de­venit deja tradiţional în Franţa, ţară în care 15% din­tre cetăţeni sunt de ori­gine musulmană.
Oamenii îşi mai amintesc în acest fel, probabil, de revoltele imi­granţilor musulmani, din 2005, care au ţinut două săptămâni, revolte în care au fost distruse mii de maşini. Autove­hiculele au fost incendiate în suburbiile marilor oraşe locuite majoritar de mu­sulmani. În jurul Parisului, unde la Re­velionul din 2009 au fost mobilizaţi 7000 de poliţişti, jandarmi, soldaţi şi pompieri, nu a fost niciun incident no­tabil, explica directorul Siguranţei Pu­blice, Jean-François Herdhuin. Bi­lanţul, în 2009, pe regiuni, a fost astfel : în Seine Saint Denis au fost incendiate 130 de maşini, în Bas Rhin 91 de ma­şini, în Val de Marne – 80 de automo­bile, în Val Oise – 68. Aceasta în condi­ţiile în care, în total, în Franţa, cu oca­zia Revelionului, fusese mobilizată în acel an o forţă de ordine compusă din 35.000 de oameni. Presa franceză a fost destul de acidă cu declaraţiile Minis­terului de Interne care, pe ansamblu, se declara mulţumit de cum au decurs evenimentele în noaptea dintre ani. Foarte mulţi ziarişti francezi au comen­tat că, pentru ca un accident să fie într-adevăr notabil, ar fi fost probabil nevoie de un mini-război civil între Poliţie şi imigranţi sau anarhişti ori să fie aruncată vreo clădire în aer.
Preşedintele Nicolas Sarkozy a anunţat că se vor lua măsuri dure pentru pedepsirea incendiatorilor, în sensul că li se va reţine persmisul de conducere până când victimele vor fi compensate. Însă foarte puţini incendiatori au fost identificaţi, iar în puţinele cazuri în care s-a reuşit depistarea autorilor, aceştia şi-au recuperat carnetele de condu­cere imediat după ce proprietarii automobilelor şi-au primit primit banii pentru maşinile incendiate. 
Incidentele au continuat şi la Re­velionul 2010, când au fost incendiate peste o mie de maşini şi au fost semna­late mai multe bătăi la Revelioanele colective, cum e cel de pe celebrul bu­levard Champs-Elysees, unde s-au adu­nat circa 550.000 de persoane. Aceasta cu toate că mobilizarea a fost, din nou, una de zile mari : aproximativ 45.000 de poliţişti şi 50.000 de pompieri puşi în dispozitive de permanenţă, în toată ţara.


Proteste anti-criză

În alte state europene noaptea dintre ani a fost aleasă ca un moment propice pentru protestele spontane ale categoriilor populaţiei afectate de măsurile de austeritate bugetare, luate în majoritatea ţărilor comunitare. 
În Germania, de exemplu, la Reve­lionul din 2009, un post de poliţie din Berlin a fost atacat cu pietre şi artificii, de aproximativ o mie de persoane, un poliţist fiind rănit. Un tramvai, postul de poliţie şi maşini ale Poliţiei au fost ava­riate de aceiaşi atacatori, în cartierul berlinez Prenzlauer Berg. Grupul a fost dispersat de forţele de ordine, trei per­soane fiind arestate. Actele deliberate de huliganism îndreptate împotriva secţiilor de poliţie şi a instituţiilor sta­tului au continuat şi anul trecut, când mai multe sedii ale unor instituţii au rămas fără geamuri în noaptea dintre ani, din cauza “tirului” de petarde şi pietre. Bombardarea cu pocnitori şi pie­tre a instituţiilor pare a deveni o tra­diţie în Germania, fiind comparată cu cea a incendierii de maşini în Franţa.


Bombe “plantate” în noaptea dintre ani

Revelionul 2010 a dus în SUA la mobilizarea unor forţe impresionante de securitate şi menţinerii a ordinii, după ce, de Crăciun, un tânăr nigerian a încercat să arunce în aer un avion al unei companii americane care zbura pe ruta Amsterdam - Detroit. Fes­tivităţile în care s-a sărbătorit Re­velionul la comun şi au fost supra­ve­gheate de poliţişti în civil şi în unifor­mă, camere video şi echipe de depis­tare a posibi­lelor riscuri biologice sau radioactive.
Chiar şi aşa, imprevizibilul s-a produs, în Aspen, Colorado, una dintre cele mai renumite staţiuni montane din SUA. Astfel, în noaptea dintre ani, Aspenul a devenit un fel de câmp mi­nat. Un localnic, James Blanning, în vârstă de 72 de ani, a amplasat patru bombe în diverse zone ale staţiunii în­ţesate de miliardari veniţi să-şi pe­treacă Revelionul la munte. Astfel, o bună parte din orăşel a fost evacuat cu câ­teva ore înainte de miezul nopţii, toate magazinele, barurile, restau­rantele, cluburile şi hotelurile fiind nevoite să-şi întrerupă activitatea în unul dintre cele mai bune momente, din punct de vedere al încasărilor. Bătrânul care, din motive rămase neelucidate, a am­plasat bombele, s-a sinucis, fiind găsit împuşcat în cap în maşina personală, la marginea Aspe­nului. Bombele, din fericire, nu au produs victime sau pa­gube materiale importante : trei dintre cele patru dispozitive explozive au fost deza­morsate, iar una dintre ele a fost detonată controlat.