După cum susţin reprezentanţii Consiliului Judeţean Timiş, acest an va fi unul deosebit de greu pentru multe administraţii locale, afectate din plin de insuficienţa unor bugete care, în unele cazuri, acoperă cheltuielile minime de funcţionare a unităţii administrative doar până prin luna mai sau iunie. Cu toate acestea, controalele făcute în Timiş, pe parcursul anului trecut, vizând felul în care îşi gestionează Primăriile fondurile publice, au scos la iveală o sumedenie de probleme şi nereguli, indicând multe zone prin care se scurg nejustificat banii de la buget sau greşeli majore de management financiar făcute chiar de unele dintre Primăriile care susţin că au bugete de subzistenţă.


Duty-free-uri care au uitat să-şi plătească taxele locale

În urma misiunilor de au­dit făcute la Primării, atât de Autoritatea Naţională pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publi­ce, cât şi de către Curtea de Conturi sunt date publicităţii anual, nişte rapoarte extrem de stufoase, legate de admi­nistrarea fondurilor publice la nivel local.

Ultimul raport de acest gen, referitor la Timiş, a fost făcut public zilele trecute şi re­levă nişte mostre de manage­ment financiar la nivelul unor Primării care explică, într-o anumită măsură, de ce unele din aceste unităţi adminis­trativ-teritoriale au probleme legate de asigurarea banilor necesari funcţionării.

În primul rând, relevă ra­portul respectiv, sunt foarte multe Primării în Timiş care au „uitat” să încaseze impozite pe terenurile din zonă. Este dat în acest sens exemplul Primăriei Periam, la care au fost iden­tificate venituri suplimentare de 740.000 de lei ca urmare a faptului că nu s-au calculat şi încasat taxele pe terenul intra­vilan şi respectiv extravilan datorat de unii localnici şi unele firme din zonă, precum şi ta­xele pe clădiri datorate de către o serie de societăţi comerciale. Deci, impozitarea se făcea diferenţiat, pe criterii greu de stabilit.

La Primăria Moraviţa, ace­laşi raport arată un gol de peste 1,3 milioane de lei provenit din neîncasarea unor venituri din impozite şi taxe pe pro­prietate – „rămăşiţe” de înca­sat, încă din perioada anului 2008 şi anterior. Foarte inte­resant este că printre debitorii care nu şi-au achitat obligaţiile fi­nanciare faţă de Primărie s-au numărat şi o serie de duty-free-uri, care făcuseră cu Primăria Moraviţa contracte de asociere în participaţiune pentru darea în folosinţă şi exploatarea de magazine tax-free.

În ceea ce priveşte impo­zitarea, o situaţie extrem de interesantă e cea întâlnită la Primăria Sînmihaiu Român, unde raportul consemnează că „nu se utilizează în impozitarea şi taxarea terenului extravilan, zonarea teritoriului comunei pe cele patru categorii de folosinţă A, B, C, D, utilizându-se în mod nejustificat pentru impozitare doar categoria C”.

La Primăria Curtea, s-a constatat, în urma controalelor, că din totalul suprafeţei de terenuri de 1.542 de hectare, proprietate a persoanelor fizi­ce, este declarat pentru impo­zi­tare doar teren în suprafaţă de 1.343 de hectare, diferenţa fiind probabil „zonă defavorizată”, deci, scutită de impozite.


Plăţi fără acte

Un alt aspect demn de re­marcat, consemnat în acelaşi raport, se referă la faptul că aproape o treime din Primă­riile din judeţ au făcut plăţi fără documente justificative. „Au fost efectuate plăţi fără docu­mente justificative, în cazul Primăriei Lugoj şi al 17 Primării comunale, în sumă de 4,1 mi­lioane de lei”, consemnează respectivul raport, din aceşti bani reuşindu-se recuperarea a doar 192.000 de lei.

La Şag, de exemplu, „s-au constatat articole de deviz pen­tru lucrări executate de natura «material mărunt sau diferenţă preţ», nesusţinute prin docu­mente justificative, la obiecti­vul de investiţii «reabilitare dru­muri comunale intravilan», lu­crări suplimentare a căror ne­cesitate nu a fost justificată prin documente legal întocmite, în sumă de 1,3 milioane de lei”.

La Primăria Giera au fost acceptate, spune acelaşi docu­ment, pentru decontare, utilaje contractate pentru investiţia legată de extinderea şi moder­ni­zarea sistemului de alimen­tare cu apă a localităţilor Giera, Toager şi Grăniceri, în condi­ţii­le în care nu au existat docu­mente justificative legal întoc­mite care să ateste că au intrat în gestiunea Primăriei sau alte documente că se află în alte locaţii cu acceptul conducerii Primăriei. Utilajele cu pricina au fost estimate la 1,2 milioane de lei.

Şi la Primăria comunei Tra­ian Vuia s-a constatat, cu ocazia controalelor făcute anul trecut, că au fost achitate can­tităţi de lucrări neexecutate, fără documente justificative.

O situaţie similară s-a re­mar­cat şi la Primăria Pişchia unde s-a constatat acceptarea la plată a unor facturi pentru investiţiile aferente reabilitării unui drum comunal între Ben­cecu de Jos şi Bencecu de Sus, facturi care, consemnează ra­portul, „au avut la bază situaţii de lucrări ce includeau lucrări neavizate şi neexecutate la ni­velul sumei de 136.000 de lei”. 

La Primăria Variaş, regle­mentările legate de politicile de austeritate bugetară par să nu fi avut acoperire. Cu oca­zia con­troalelor, „s-au con­statat drep­turi speciale acor­date nelegal, în sumă de 162.000, pentru menţinerea sănătăţii şi secu­rităţii muncii”.


Contracte cauzatoare de goluri în bugetele locale

Unele Primării au avut, anul trecut sau acum doi ani, bani şi pentru plata excedentară a unor contracte. „Plăţi peste avansurile legale nerecuperate din achiziţionări de bunuri sau prestări de servicii au fost reţinute în cazul unui număr de patru Primării, respectiv: Sân­petru Mare, Foeni, Giroc şi Periam, lucru care a condus la prejudicierea bugetelor locale cu suma de 145,5 mii lei”, mai consemnează raportul.

De asemenea, specifică acelaşi document, credite buge­tare utilizate pentru instituţii sau activităţi autofinanţate şi plăţi efectuate cu schimbarea des­tinaţiei legale care au preju­diciat bugetele locale cu suma de 132.000 de lei, au fost consta­tate la Primăriile Lugoj şi Giera. Astfel, la Primăria Lugoj au exis­tat, se pare, atât de mari dispo­nibilităţi băneşti încât nu au fost luate măsuri de recuperare la bugetul local a unor credite bu­getare alocate şi neutilizate, care au fost acordate pentru spriji­nirea unor instituţii, în baza hotărârilor consiliului local.

Probabil, mizând pe rectifi­cări bugetare, o serie de Primă­rii din judeţ s-au angrenat în chel­tuieli pentru care nu aveau banii necesari, sperând că fondurile respective le vor fi alocate în cele din urmă, de la buget. În cele mai multe cazuri, s-au înşe­lat, iar lucrurile au ieşit prost. Astfel, în urma controalelor, s-au descoperit 13 Primării care au făcut cheltuieli pentru care nu au fost prevăzute alocări de fonduri, lucru care a dus la acu­mularea unor prejudicii de peste 1,9 milioane de lei.

Un „caz cronic” e cel remar­cat la Primăria Sânmihaiu Ro­mân, unde raportul consem­nea­ză încheierea de contracte şi angajarea Primăriei în relaţii cu un agent economic în condiţiile în care nu existau alocate sume şi deschise credite din care să poată avea loc lichidarea, ordo­nanţarea şi plata angajamen­telor asumate, încheierea con­tractelor fără respectarea legis­laţiei privind achiziţiile publice, precum şi încălcarea preve­de­rilor legale referitoare la clau­ze­le contractuale, minimale. În urma acestui gen de contractări de­fectuoase, au existat şi pagube pe măsură. „Consecinţa acestui fapt o reprezintă obligativitatea plăţii unor penalităţi de întâr­zie­re în sumă de 1,1 milioane de lei, stipulate în contractele de achiziţie către societatea co­mercială în cuantum de 1% pe zi de întârziere, calculate la su­ma restantă la plată până în mo­mentul stingerii datoriei”, se arată în Raportul privind gestio­narea fondurilor publice în ad­ministraţia locală.

Ori de câte ori au identi­ficat faptul că Primăria pentru care s-au angajat să facă o lucrare nu gestionează foarte bine contractul, sau a lăsat loc de interpretări în prevederile contractuale, agenţii economici abonaţi la contracte cu statul au speculat rapid breşa. Aşa s-a în­tâmplat în cazul unor contrac­te de lucrări angajate de Primăria Traian Vuia unde, remarcă ace­laşi raport, firma contractoare a practicat preţuri unitare dife­rite pentru aceleaşi articole de lucrări şi pentru acelaşi sort de piatră spartă.

Acestea sunt doar câteva dintre neregulile întâlnite în urma controalelor realizate în Timiş. Rezultatele acestora ar fi însă mult mai spectaculoase dacă s-ar realiza controale în tandem, în echipe formate din reprezentanţi ai Autorităţii Na­ţionale pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice şi ai Curţii de Conturi. Pentru că aceste structuri au competenţe destul de diferite. „Autoritatea Naţio­nală pentru Monitorizarea Achi­ziţiilor Publice nu poate, de exemplu, să facă aprecieri lega­te de oportunitatea unei achi­ziţii publice, indiferent de natu­ra ei, ci poate să se pronunţe doar în ceea ce priveşte respec­tarea legislaţiei şi a procedurilor corecte în domeniul achiziţiilor publice. În ceea ce priveşte oportunitatea unor achiziţii, se poate pronunţa doar Curtea de Conturi”, ne-a declarat Ioana Teodorescu, director de imagi­ne al Autorităţii Naţionale pen­tru Monitorizarea Achiziţiilor Publice.


Comune cu bugete sub semnul întrebării

Controalele de acest gen ar trebui să aibă o anumită pe­riodicitate, mai ales în această perioadă, când multe Primării susţin că nu se pot descurca cu bugetele alocate. În urma unor astfel de verificări, s-ar putea identifica unele canale prin care se pierd nejustificat bani publici. Până una alta, rămâne de văzut cum se vor descurca unele primării din Timiş cu bu­getele din acest an, ţinând cont de faptul că în unele cazuri nu acoperă nici 40% din chel­tu­ielile minime de funcţionare. „Deocamdată, nu s-au identi­ficat soluţii. Probleme mari sunt mai ales la cele care au unele instituţii în subordine mari consumatoare de resurse. Probleme, în varianta în care nu se vor face rectificări buge­tare, vor fi la Primării precum Comloş, Dumbrava sau Sacoş”, spune Viorel Sasca (foto), preşe­dintele Comisiei Econo­mice a C.J. Timiş.