Heroina, drogul “retro” revenit în forţă pe piaţă

Şi în SUA, şi în Uniunea Europeană, şi în Rusia structurile de monitorizare a consumului de droguri remarcă tendinţa îngrijorătoare de creştere a consumului heroinei, unul dintre drogurile de mare risc, care intrase la un moment dat într-un con de umbră, din cauza riscurilor asociate consumului un drog injectabil : dependenţă dobândită rapid şi posibilitate crescută de infecţii cu HIV sau hepatită. Se pare că în prezent consumatorii de droguri puternice nu mai ţin cont de aceste inconveniente şi se reîntorc la heroină, pe care o preferă cocainei sau drogurilor industriale, gen ecstasy.

Consum în creştere

Conform structurii comunitare de monitorizare a consumului de stupe­fiante, Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie, în spaţiul eu­ropean s-au înmulţit în ultimii, într-un mod îngrijorător, consumatorii de he­roină. Potrivit estimărilor, numărul con­sumatorilor de opiacee este de apro­ximativ 1,2 - 1,5 milioane, majoritatea fiind dependenţi de heroină (în Malta, Italia, Austria şi Spania).

Creşterea consumului de heroină este paradoxală, ţinând cont de actua­lul context economic şi de faptul că es­te unul dintre cele mai scumpe droguri, având un preţ de vânzare cuprins între 14 şi 119 euro pe gram. Acest fapt a fost pus, însă, pe seama faptului că tot mai multe ţări comunitare au legalizat con­sumul de droguri de mare risc.

De pildă, anul trecut, Guvernul ceh a anunţat decizia de a autoriza posesia unor mici cantităţi de droguri, mer­gând până la 1,5 grame de heroină, un gram de cocaină sau 15 grame de ma­rijuana. Noul regulament prezentat de ministrul Justiţiei,Daniela Kovarova, autorizează, de asemenea, posesia a cinci grame de haşiş şi cinci doze de LSD, sub formă de comprimate, capsu­le sau cristale.

Până anul trecut, legea cehă auto­ri­za posesia unei “mici cantităţi de dro­guri”, fără nicio altă precizare. De ase­menea, tot anul trecut Danemarca a deschis, la Copenhaga, prima sa clini­că de distribuire gratuită a heroinei, sub supraveghere medicală, după mai mulţi ani de dezbateri, pentru a ajuta nucleul dur al toxicomanilor cu dependenţă gravă. Regatul scandinav s-a alăturat astfel Germaniei, Elveţiei, Olandei şi Marii Britanii, care au aprobat pre­scrie­rea medicală a heroinei unui număr restrâns de dependenţi de această sub­stanţă în pofida terapiilor cu metado­nă. Deschiderea clinicii a avut loc după adoptarea, în 2008, a unui proiect de lege al Parlamentului, care autoriza distribuirea în scop medical a heroinei. Programul se referă la circa 300 de to­xicomani (aproximativ 1% din drogaţii din ţară) incapabili să substituie heroi­na cu metadonă. “Obiectivul nostru nu este de a vindeca dependenţii de hero­ină, ci de a-i ajuta pe cei care nu se pot mulţumi doar cu metadonă, furnizân­du-le heroină, să evite bolile şi crimina­litatea care decurge din eforturile lor de a o procura”, a declarat Inger Niel­sen, medicul care se ocupă de acest centru. Această ofertă de injectare in­travenoasă se referă la dependenţii de heroină voluntari care trebuie trimişi de unul dintre centrele de dezinto­xica­re cu metadonă din Copenhaga. Para­doxal, Asociaţia Toxicomanilor din Da­nemarca a criticat această iniţiativă, considerând-o... incomodă pentru nar­comani, pentru că obligă în spe­cial per­soanele dependente să vină la centru de două ori pe zi, şapte zile din şapte, pentru a-şi primi dozele.

1,5 milioane de consumatori, în Rusia

Heroina face ravagii şi în Rusia un­de aproximativ un milion şi jumătate de persoane sunt dependente de consu­­mul de heroină conform unui expert din cadrul Ministerului rus al Sănătăţii. “Peste 500.000 de persoane sunt înre­gistrate în mod oficial ca dependente de droguri”, a declarat Ievgheni Briun, precizând că numărul real este de trei ori mai mare şi că aceste persoa­ne sunt consumatoare de heroină. El a declarat, de asemenea, că până la trei milioane de ruşi au încercat droguri la un moment dat, dar că acestea nu sunt considerate dependente de droguri. Briun a spus, de asemenea, că 30 la sută dintre studenţi consumă sau au con­­sumat droguri.

Rusia se confruntă cu o creştere a cantităţii de heroină care ajunge în re­giunea Caucazului de Nord, din Afga­nistan. Rusia a fost cel mai important consumator al heroinei afgane în 2008, în această ţară ajungând 21% din pro­ducţia realizată în Afganistan, potrivit unui raport O.N.U.. Aproximativ 30.000 de persoane mor anual în Rusia din cauza consumului de heroină, în timp ce alte aproximativ un milion de per­soane mor din cauza unor boli provo­cate de consumul de alcool şi tutun.

Afganistanul, ţara sursă

Afganistanul produce în prezent peste 90% din can­titatea totală de opiu la nivel mondial, principala materie primă pentru heroină şi prin­cipala sursă de venit pentru in­surgenţa condusă de tali­bani.

Producţia afgană de opiu a crescut foarte mult după îndepărtarea talibanilor de la putere de către o coaliţie condusă de Statele Unite, în 2001.

Conform WikiLeaks, di­rectorul Biroului O.N.U. pen­tru droguri şi crimă organi­zată, Antonio Mario Costa, informa N.A.T.O. că insur­genţii afgani deţin mii de tone de heroină şi îşi tratează dro­gurile ca pe “conturi de eco­nomii” pentru a manipula preţul în Occident. Antonio Mario Costa a informat ofi­cialii N.A.T.O. şi cu privire la faptul că talibanii şi grupările de crimă organizată au re­ţinut 12.400 de tone de opiu de pe piaţa internaţională pentru a păstra preţul hero­inei şi opiului la un nivel pro­fitabil. Opiul reţinut ar fi valorat 1,25 miliarde de do­lari. Din fiecare tonă de opiu, cu o valoare estimată la circa 100.000 de dolari, se pot pro­duce aproximativ 100 de kilo­grame de heroină. Telegrama diplomatică americană arăta că O.N.U. crede că talibanii şi alţi insurgenţi din Afganistan sunt bine organizaţi, con­ştienţi de piaţă şi concentraţi asupra menţinerii unui preţ viabil pentru droguri. Rapoar­tele asupra implicării tali­banilor în piaţa drogurilor, din 2009 încoace, s-au concentrat asupra împărţirii între dife­ritele grupări de trafic de dro­guri în Afganistan şi au rele­vat rivalităţile dintre ele.

Sub titlul “Stocurile de opium rămân mari”, în tele­gramă se arată că Afganis­tanul deţine stocuri de 12.400 de tone de opium, deoarece produce mai mult decât se consumă la nivel mondial. Costa crede că insurgenţii “reţin aceste stocuri de la desfacerea pe piaţă şi le con­sideră «conturi de econo­mii»”. În opinia sa, stocurile reprezintă o ameninţare se­rioasă, pentru că pot fi uti­li­zate pentru a finanţa insur­genţa. În aceeaşi telegramă, Costa încuraja serviciile se­crete să se concentreze asu­pra stocării şi mişcării sto­curilor de opium în Afga­nistan.

Antonio Mario Costa s-a retras din O.N.U. în acest an. El a provocat o dezbatere internaţională, afirmând că miliarde de lire sterline, bani spălaţi din traficul de droguri şi crimă organizată, au fost utilizate la propulsarea a nu­meroase instituţii financiare majore din lume, în timpul crizei economice. Potrivit raportului O.N.U. pentru 2010, producţia totală de opiu din Afganistan este estimată la 3.600 de tone, mai mică cu 48% faţă de cea din 2009. Scăderea s-a datorat unei infecţii a plantei în provinciile Helmand şi Kandahar.

Nu e nicio îndoială că în prezent, conform estimărilor neoficiale, produsul de export cel mai căutat al Afganista­nului este, pe lângă petrol, heroina şi că, într-un fel sau altul, marii traficanţi de he­roină se bucură de protecţia oficialităţilor afgane.

Traficanţii de heroină, sprijiniţi de autorităţi în Afganistan

De altfel, conform Wiki­Leaks, preşedintele afgan, Ha­mid Karzai, a ordonat elibe­rarea, fără proces, a zeci de cri­minali şi traficanţi de droguri periculoşi, arestaţi de forţele internaţionale. WikiLeaks mai spune că oficialii americani au reproşat, în mai multe rân­duri, lui Karzai şi procurorului gene­ral al Afganistanului, Muham­mad Ishaq Alko, faptul că au eliberat toţi aceşti deţinuţi, în­tr-o perioadă de trei ani. “Cei doi au autorizat eliberarea de deţinuţi înaintea proceselor lor şi au permis unor criminali periculoşi să iasă din închi­soa­re şi să se întoarcă la activi­tăţile lor, fără ca măcar să fie prezentaţi în faţa unui tribu­nal”, se preciza în documentele cla­sate ca “secrete” de Ambasa­da Statelor Unite la Kabul. “Elibe­rările înainte de proces au con­tinuat, în pofida faptului că am protestat şi ne-am exprimat în­grijorarea pe lângă Guvernul afgan”, se arăta în document.

În telegrama făcută pu­blică de WikiLeaks Ambasada SUA afirmă că 150 dintre cei 629 de deţinuţi transferaţi Gu­vernului afgan de coaliţia mili­tară internaţională au fost eli­be­raţi fără proces, începând din 2007 şi până în prezent. Între aceştia se află 29 de foşti de­ţi­nuţi de la închisoarea militară americană Guantanamo. Pe lângă deţinuţi care nu au fost judecaţi, în telegramă se spe­cifică faptul că, spre exemplu, în aprilie 2009, Karzai a graţiat cinci poliţişti condamnaţi la 16 până la 18 ani de închisoare, du­pă ce au fost arestaţi în pose­sia a 124 de kilograme de he­roină, în vehiculul lor de ser­vi­ciu. Ei au fost eliberaţi “pen­tru că erau veri îndepărtaţi ai unor persoane care au fost uci­se în timpul războiului civil”, se precizează în document.

Telegrama adaugă că pre­şedintele Karzai a intervenit în cazul fiului unui bogat om de afaceri, acuzat de trafic de droguri, ordonând o nouă an­chetă, care a ajuns la conclu­zia că inculpatul a fost victima unui complot.