Împăduririle încearcă să ţină pasul cu defrişările în Timiş

Pe fondul unor proceduri de retrocedare de terenuri împădurite făcute după ureche, suprafeţe foarte mari de pădure au fost defrişate în judeţ în ultimii ani, făcând ca suprafaţa împădurită a judeţului, care oricum nu a stat niciodată strălucit la acest capitol, să scadă în mod constant. În aceste condiţii, cu fonduri alocate de pe plan central sau local, autorităţile de profil încearcă să compenseze scăderea suprafeţei acoperite cu păduri prin acţiuni de împădurire care nu compensează însă frecvenţa cu care se fac defrişări ilegale în unele zone.

Alternativă pentru terenurile lăsate pârloagă

Pentru că Agenţia Domeniilor Sta­tului administrează o suprafaţă destul de mare de teren în Timiş, neavând posibilitatea să găsească soluţii de cultivare a acestuia, în ultima perioadă s-a venit cu propunerea ca, în zonele în care există deficit de suprafeţe împădurite, să se realizeze acţiuni de împădurire ale terenurilor A.D.S. ră­mase pârloagă.

Timişul a fost unul dintre judeţele-ţintă pentru acest gen de acţiuni, aici existând suprafeţe de teren destul de mari administrate de către A.D.S., su­prafeţe pe care fie nu are cine să le lu­creze, fie sunt situate în zone în care so­lurile sunt degradate, iar randa­men­tul producţiilor obţinute nu ar justifica cultivarea lor. Valer Bercea, purtă­torul de cuvânt al Direcţiei Silvice Timiş, spune că D.S. Timiş a primit anul acesta o astfel de suprafaţă de peste 180 de hectare de la A.D.S., în zo­na Remetea Mică. 105 hectare din această suprafaţă au fost deja împă­du­rite, dar acţiunea de împădurire conti­nuă.“În paralel, am încercat să reali­zăm acţiuni de regenerare a supra­feţelor de pe care s-au făcut tăieri, fie prin exploatare, fie prin defrişări ile­gale. În aceste cazuri, însă, noi putem interveni de abia după doi ani de la momentul tăierii, suprafaţă de pădure trebuind lăsată în această perioadă pentru a se vedea dacă nu se rege­nerează pe cale naturală”, mai spune Valer Bercea.

Şi autorităţile judeţene contribuie la creşterea suprafeţei împădurite

În perioada următoare şi auto­rităţile judeţene vor pune umărul la cre­şterea suprafeţei împădurite a judeţului, prin finanţarea realizării mai multor păduri forestiere în jurul unor obiective de investiţii.

Astfel, în această lună, Consiliul Judeţean Timiş va supune dezbaterii un proiect legat de aprobarea unui studiu de fezabilitate pentru un proiect ce prevede înfiinţarea unei perdele fo­restiere de protecţie, pe o suprafaţă de 90.430,74 metri pătraţi în jurul Parcu­lui Tehnologic pentru Energii Alter­native şi Parcului Fotovoltaic din zona Covaci. Această împădurire are ca scop corectarea şi îmbunătăţirea as­pec­tului peisagistic al zonei, ţinând cont de faptul că parcul va fi amplasat în apropierea Timişoarei. Totodată, pădurea va reduce amplitudinea, tem­pe­ratura, va duce la creşterea umi­dităţii solului şi aerului şi la reducerea vi­tezei vântului, creând o zonă tampon în proximitatea Parcului Tehnologic şi Parcului Fotovoltaic.

Tăierile ilegale continuă

Chiar şi cu aceste acţiuni de împă­durire, autorităţile timişene au pro­bleme în a ţine pasul cu cei care de­frişează ilegal suprafeţe tot mai mari de pădure din judeţ. Astfel, în acest an Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara a desfăşurat mai multe acţiuni de control în zona Jdioara, unde s-au constatat defrişări masive, fiind făcute tăieri ile­gale pe timpul nopţii. În ciuda acţiu­nilor în­treprinse, nu au putut fi iden­tificaţi autorii, proprietarii de pădure ajungând la un asemenea grad de dis­perare încât au decis să facă dispo­zitive locale de pază, pentru a stopa furtul de lemn pe timpul nopţii. Şi în zona Criciova s-au semnalat defrişări ilegale în acest an, din pădurea din zonă fiind tăiaţi foarte mulţi fagi şi carpeni, pentru lemn de foc.

Pădure lăsată fără pază

În Timiş există, în momentul de faţă, peste 4.000 de hectare de teren împădurit aflat în proprietate privată, pentru care nu există asigurate servicii de pază silvică. Deşi legea obligă proprietarii să asigure servicii de pază pentru terenurile împădurite din pose­sia lor, acest lucru s-a dovedit a fi ex­trem de greu de realizat. Intuind că, odată cu contractarea serviciilor de pază de la stat nu vor mai putea face defrişări abuzive şi vânzări de lemn la negru, o serie de proprietari continuă să refuze orice colaborare cu Inspec­toratul Teritorial de Regim Silvic şi Vâ­nătoare Timişoara, pentru prestarea de servicii de pază. Mulţi dintre pro­prie­tarii care au refuzat să contracteze servicii de pază aveau, de fapt, inten­ţia de a-şi defrişa terenurile şi a vinde lemnul, pentru obţinerea unor câşti­guri rapide, dând ulterior vina pe autori necunoscuţi care ar fi făcut despă­duriri ilegale. În varianta în care s-ar fi asigurat paza pentru terenuri, aceste planuri ar fi fost mai greu de transpus în realitate.

Reprezentanţii Inspectoratului timişorean mai spun că acoperirea întregului teren împădurit cu servicii de pază silvică nu este o sarcină uşoară, trebuind identificaţi mii de proprietari cu care să se facă “muncă de convingere”. Mulţi proprietari de pădure refuză serviciile de pază oferite de Inspectoratul Silvic pe motiv că sunt foarte scumpe, deşi tarifele prac­ticate nu sunt foarte mari – 75 de lei pe an pe hectar, adică 6,2 lei pe lună.

Anul trecut, Inspectoratul Teri­torial de Regim Silvic şi Vânătoare Ti­miş a dat amenzi de peste 6.000 de lei proprietarilor de pădure care nu aveau încheiate contracte de prestări servi­cii de pază cu o structură silvică autorizată.

Lipsa pazei are consecinţe vizibile în zone în care s-a format o adevărată tradiţie în ceea ce priveşte defrişările ilegale, cum e suprafaţa împădurită din zona comunei Darova unde, din cauza unor puneri în posesie greşite, s-a tăiat abuziv, după care furturile de lemn s-au generalizat, suprafaţa afectată de tă­ieri ilegale fiind de peste 300 de hec­tare de pădure. Din păcate, aproape toţi cei care au făcut defrişări ilegale în zo­nă au constatat că nu îşi asumă, de fapt, niciun risc. Astfel, conform Postului de Poliţie Darova, în comună s-au făcut dosare penale pentru tăieri ilegale localnicilor care au defrişat abuziv, pe lângă lege. În final, însă, în toate ca­zurile s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

“În momentul de faţă nu mai face nimeni paza pădurilor la noi în zonă. Sperăm ca Prefectura Timiş să ne ajute în acest sens”,ne-a declarat viceprimarul comunei Darova, Ionel Dandu. O situaţie similară există şi în zona aferentă Timişului din Parcul Natural Lunca Mureşului.

Deşi există patru sau cinci instituţii care au, teoretic, competenţa de a sto­pa tăierile ilegale de arbori din partea timişeană a parcului, în momentul de faţă nimeni nu îşi asumă răspunderea pentru paza zonei. Aşa se face că în prezent partea aferentă Timişului din acest parc natural este pe cale de dispariţie, din cauza tăierilor masive de arbori şi a furtului generalizat de lemn.

De luni bune, Consiliului Judeţean Ti­miş i se cer fonduri pentru institui­rea unei patrule de pază în zonă, fără suc­ces, deocamdată. Hoţii profită la maxi­mum de faptul că vegetaţia fores­tieră din zonă nu face parte din fondul fo­restier naţional şi nu este admi­nistrată de vreun ocol silvic.

Ca atare, ea excede controalelor făcute de Direcţia Silvică, iar Posturile de Poliţie din zonă nu au personalul necesar pentru a asigura paza, cum, de altfel, nici Primăriile nu au resursele necesare pentru a angaja societăţi de pază.“Pe perioada verii aceste furturi au mai scăzut, dar cu siguranţă ele vor creşte în perioada următoare, fiind mulţi localnici care-şi vor lua de aici lemn de foc. Noi am făcut încă din vară o adresă la Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Timiş, solicitând instituirea unor patrule în zonă, mai ales că I.J.J. Timiş are o unitate în zona Sânnicolau Mare. Până în prezent nu am primit însă niciun răspuns”, ne-a declarat Paul Hac (foto), directorul Adminis­tra­ţiei Parcului Natural Lunca Mureşului.

Zone cu deficit de pădure

În judeţ, suprafaţa fondului forestier proprietate publică, administrat de Direcţia Silvică Timiş, este de 79.337 de hectare, din care 24.000 de hectare în zona de câmpie, 36.000 de hectare în zona de deal şi 19.337 ha în zona de munte. Anul trecut, în Timiş au fost defrişate peste 1.770 de hectare de pădure. Acestora li s-a mai adăugat şi o suprafaţă de 1,65 de hectare scoasă din fondul forestier pentru a fi transformată în carieră de piatră. Potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timiş, zonele din Timiş cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire sunt Beba Veche, Dudeştii Vechi, Cenad, Sânnicolau Mare, Teremia Mare, Comloşu Mare, Jimbolia, Sânpetru Mare, Periam, Variaş, Cărpiniş, Cenei, Giulvăz, Orţişoara şi Moraviţa.