În căutare de soluţii pentru rezolvarea crizei financiare în care se zbate sistemul de sănătate, Guvernul a decis includerea în categoria plătitorilor de asigurări de sănătate a pensionarilor cu pensii mai mari de 740 de lei – probabil, una dintre cele mai nepopulare măsuri din ultimele luni. În Timiş, 92.000 de pensionari scapă de această măsură,
dintr-un total de 160.000.


Jumătate din populaţie, exclusă de la plata asigurărilor de sănătate

Probabil, în lipsa altor surse de venituri pentru redresarea sistemului sanitar românesc, Gu­vernul a anunţat la începutul acestei săptămâni decizia ca pensionarii cu venituri pornind de la 740 de lei şi revoluţionarii, cu excepţia celor răniţi, să achite contribuţii sociale de sănătate, numărul contribuabililor incluşi astfel în baza de impozitare fiind de două milioane de persoane. Începând de cu 1 ianuarie 2011, aceste categorii, scutite până acum de la plată, vor achita con­tribuţii de 5,5% la Fondul asigu­rărilor de sănătate. „Nu este o decizie foarte uşoară, este chiar delicată, dar necesară şi trebuia luată de multă vreme. Principiul de la care trebuie să pornim, ca în multe state, este că sănăta­tea costă. Trebuie să reînvăţăm în societate că sănătatea nu este pe gratis”, a declarat ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, care a pre­cizat că, din aceste contribu­ţii suplimentare, statul va încasa în plus 1,4 miliarde lei anual.
În sprijinul acestei măsuri drastice, Ministerul Sănătăţii a adus argumentul că în prezent sunt scutite de la plata asigu­ră­rilor de sănătate prea multe ca­tegorii sociale, reprezentând 10,7 milioane persoane dintr-un total de 21,5 milioane cetăţeni români, în urma acestor poli­tici, veniturile fondului asigurărilor de sănătate scăzând constant în ultimii ani, de la 15,7 miliarde lei în 2008 la 14,6 miliarde lei în 2009 şi la 12,6 miliarde lei în octombrie 2010. Intuind că, pe fondul valu­lui de nemulţumiri iscat de aceas­tă măsură, întrebarea unanimă va fi „unde se duc banii?” minis­trul Sănătăţii, Cseke Atilla a preci­zat, marţi, că suma de 1,4 miliar­de de lei, care va fi strânsă de la pensionari, urmează a fi desti­nată compensării medicamen­te­lor, unde se va aloca un miliard de lei, şi finanţării spitalelor, unde se vor aloca 400 de milioa­ne de lei. „Eu aş discuta numai des­pre finanţarea sistemului sani­tar care, din cauza unor decizii luate de-a lungul timpului, a pornit de la o contribuţie de 7% la angajator şi 7% la angajat şi am ajuns la 5,2% la angajator şi 5,5% la angajat. Deci, o scădere de 3,3%, iar numai într-un sin­gur an, în 2008, a scăzut de trei ori nivelul contribuţiei, în total cu 1,8 procente”, a mai spus ministrul Sănătăţii.


Doar 92.000 de pensionari timişeni scapă

Potrivit situaţiei întocmite de Casa Judeţeană de Pensii Timiş, la finalul lunii noiem­brie, în judeţ sunt 306 pen­sionari cu pensii sub 100 de lei, 2.472 de pensionari cu pensii între 100 şi 200 de lei, 8.219 pensionari cu cuantumuri de pensii între 200 şi 300 de lei, 5.249 de pensionari cu pensii între 300 şi 350 de lei, 6.317 persoane cu pensii între 350 şi 400 de lei, 32.561 de pensionari cu pensii între 400 şi 600 de lei şi 35.000 de pensionari cu pen­sii între 600 şi 750 sau 800 de lei. Cam aceştia sunt cei care vor scăpa de noile măsuri. Potrivit lui Viorel Popa, şeful Biroului Comunicare al Casei de Pensii Timiş, 92.000 de pensionari din judeţ vor fi scutiţi de la plata asigurărilor de sănătate.
Vizate de noile măsuri vor fi 26.987 de persoane, cu pensii între 800 şi 1.000 de lei, 24.658 de persoane cu pensii între 1.000 şi 1.500 de lei, 4.632 de pensionari cu cuantumuri de pensii între 1.500 şi 2.000 de lei, 1.330 de pensionari cu pensii între 2.000 şi 3.000 de lei, 144 de pensionari cu pensii între 3.000 şi 4.000 de lei, 20 de pensionari cu pensii între 4.000 şi 5.000 de lei, nouă persoane cu pensii între cuantumurile de 5.000 şi 6.000 de lei şi cei 92 de timişeni fericiţi posesori ai unor pensii de peste 6.000 de lei.


Paradoxuri legate de încasări

Deşi criza legată de insu­fi­cienţa fondurilor alocate s-a agra­vat în sistemul sanitar timişean, paradoxal, cu toată criza, în Ti­miş s-au alocat an de an mai mulţi bani către sistemul sanitar.
Cu toate acestea, inclusiv în Timiş, care e un judeţ cu o co­lectare bună, anul trecut veni­tu­rile strânse la bugetul asigură­rilor de sănătate au fost cu 5% mai mici decât cele din anul pre­cedent. „În criză este şi siste­mul american de sănătate, unde se alocă 8.000 de dolari anual pe cap de asigurat. Niciun sistem de asigurări de sănătate din lume nu pare capabil să facă faţă pro­blemelor pe care le-a generat criza economică”, spune consi­lierul prezidenţial prof. univ. dr. Virgil Păunescu.
În opinia sa, această măsu­ră, oricât de impopulară ar fi, vine să contrabalanseze sau să îndrepte o serie de măsuri greşi­te luate în privinţa contribuţii­lor la sistemul de asigurări de sănă­tate din România, încă din anul 2002. „S-au exceptat de la plată prea multe categorii sociale, iar încasarea fondurilor la bugetul asigurărilor de sănătate a fost trecută de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate la Agen­ţia Naţională de Administrare Fis­cală. Lucru care a făcut posibil transferuri de fonduri anor­ma­le, a facilitat luarea de fonduri din bugetul asigurărilor de sănă­tate şi folosirea acestora pentru plata pensiilor, de exemplu”, precizează Virgil Păunescu.
Aceste măsuri, considerate eronate de către consilierul pre­zi­denţial, au fost completate în pe­rioada 2005 - 2008 când s-au redus gradual contribuţiile la bugetul asigurărilor de sănătate. „S-a motivat atunci cu faptul că eco­nomia duduie, dar de fapt nu duduia economia, ci consu­mul”, afirmă Virgil Păunescu.
Prin aceste facilităţi acor­date nejustificat şi nechibzuit, apreciază consilierul preziden­ţial, s-a reuşit „performanţa” de a se crea un deficit anual de trei - patru miliarde de lei : „Acest de­ficit e clar că trebuie acoperit de undeva. Părerea mea e că, dacă s-ar fi menţinut măcar con­tribuţia de 7% la bugetul asigu­rărilor de sănătate, acum, Casa Naţională de Asigurări de Sănă­tate ar fi colectat măcar suma minimă care să asigure funcţio­narea sistemului”.
În opinia sa, inclu­derea pen­sionarilor în catego­ria plătito­rilor de asigurări de sănătate ar fi trebui să fie fără jumătăţi de măsură : „Din per­s­pectiva aces­tui plafon, de exem­plu, nu văd de ce pensionarul cu o pensie de 730 de lei nu con­tribuie la buge­tul asigurărilor de sănătate, iar cel cu 741 de lei contribuie”.


Sindicatele din Sănătate : „Nu ar fi trebuit să se ia de la pensionari”

Liderul judeţean al Fe­de­raţiei Sindicale Sanitas, me­dicul Liviu Cârstea, spune că măsura includerii pensiona­rilor în categoria plătitorilor de asigurări de sănătate poate fi percepută total diferit, din două perspective. „Din punct de vedere al sistemului me­dical, al furnizorilor de ser­vicii medicale, se poate spune că, cu aceşti bani încasaţi, se mai cârpeşte câte ceva pe ici pe colo, prin sistem. Nu se rezolvă însă problemele de fond”.
Pe de altă parte, mai spu­ne liderul sindical timişean, nu pensionarii, care constituie o categorie socială destul de de­favorizată ar fi trebuit să fie „ţinta” acestor măsuri. „Eu nu sunt de acord că s-a decis să se ia bani şi de la pensionari. Aceşti oameni au plătit la via­ţa lor asigurări de sănătate. Sau dacă s-ar fi decis că asta e singura soluţie de redresare a sistemului, trebuia să se ia de la cei cu pensii peste 2.000 de lei. Nu mi se pare că 740 de lei reprezintă un venit prea mare”.
Liviu Cârstea mai spune că, din acest punct de vedere, România traversează o pe­rioadă periculoasă. „Nicicând, în ultimii 20 de ani, nu s-a mai pus problema, ca acum, să se piardă drepturi deja câştigate. Ani la rândul, ce s-a câştigat a rămas aşa, iar acum ob­ser­văm cu îngrijorare că tra­versăm o perioadă în care nimic nu mai e sigur. Nu ac­cept că ni se tot iau drepturi deja câştigate şi mă întreb unde se vor opri aceste po­litici. Sunt tot mai multe res­tricţii, tot mai multe tăieri de drepturi”.


Liga Pensionarilor : „E o măsură criminală”

Preşedintele Federaţiei Naţio­nale a Sindicatelor Pensionarilor din România, Viorel Copil, nu­meş­te această măsură legată de contribuţia pensionarilor la asigu­rările de sănătate „o altă formă de jecmăneală”. “O să fie nenoro­cire pentru toată lumea, dar mai ales pentru pensionari, pentru că din pensia şi aşa abia drămuită, acum trebuie să mai renunţe la nişte bani”, a declarat Copil.
În opinia lui, ar fi existat şi alte metode de a face rost de bani. „E mai uşor să bagi mâna în buzu­nar decât să munceşti şi să desco­peri contrabanda sau munca la negru”.
De altfel, conducerea Federa­ţiei a anunţat că, în urma consul­tării liderilor judeţeni, va fi luată o decizie privind formulele de pro­test, însă unele filiale judeţene au anunţat deja că vor ieşi în stradă. „Această măsură pentru pensio­nari este una dintre cele mai mari pe­ricole. Şi până acum, cu veniturile pe care le aveau, pensionarii abia puteau să se descurce de la o lună la alta. Produsele alimentare s-au scumpit, întreţinerea s-a scumpit, medicamentele s-au scumpit. Este efectiv o măsură criminală”, consi­deră Nicolae Suciu, preşedintele Ligii Pensionarilor Timiş.