“În locul goanei după senzaţional, să primeze interesul publicului pentru informaţii”

Numai ce a intrat în vigoare că noul Cod Civil a generat deja o serie de controverse în rândul societăţii civile, privind modul în care este acum reglementat dreptul la liberă exprimare, în raport cu protecţia oferită vieţii private, intimităţii, demnităţii şi onoarei. Magistraţii Curţii de Apel Timişoara confirmă că unele dintre noile reglementări limitează dreptul la libera exprimare, astfel încât să existe un echilibru între viaţa privată şi interesul public.

Scăpare? Dreptul la replică nu a fost inclus în noul Cod Civil

Magistraţii Curţii de Apel Timişoa­ra au organizat, marţi, o dezbatere care a avut ca temă dispoziţiile Noului Cod Civil, intrat în vigoare în 1 octom­brie. La dezbatere au participatErica Nistor, preşedintele Curţii de Apel Timişoara, Florin Dogaru, vicepre­şe­dintele Curţii de Apel Timişoara, Cristian Pup, purtătorul de cuvânt al C.A.T, şi judecătorii Florin Moţiu, de la Secţia II Civilă, Marian Bratiş, de la Secţia I Civilă, Mircea Creţu, de la Secţia Penală, Maria Dascălu, de la Secţia Contecios Administrativ, şi judecătorul Lucian Lăpădat, de la Secţia I Civilă.

Discuţiile au vizat în mod special modificările făcute asupra articolelor privind dreptul la liberă exprimare, în raport cu protecţia oferită vieţii pri­vate, intimităţii, demnităţii şi onoarei, având în vedere că unele dintre noile reglementări au generat deja o serie controverse în rândul opiniei publice. O serie de organizaţii nonguverna­mentale au arătat că noile regle­men­tări ale Codului Civil restrâng dreptul la libera exprimare şi înseamnă moar­tea jurnalismului de investigaţie.

Magistraţii Curţii de Apel Timi­şoa­ra spun că, potrivit noilor prevederi, orice persoană are dreptul la libera exprimare, însă această libertate nu trebuie să încalce dreptul la viaţa pri­vată, fapt pentru care, în cazuri spe­cia­le, există limitări impuse acestui drept. Astfel, înregistrările audio/video în spaţiul privat, anchetele despre viaţa privată, interceptările telefonice fără acord, difuzarea de informaţii şi dez­bateri privind viaţa personală, fără acor­dul persoanei în cauză, sunt con­siderate ca şi acţiuni care aduc atin­gere vieţii private. O atingere adusă vieţii private este considerată şi utili­zarea numelui, imaginii, vocii sau ase­mănării cu o altă persoană în alt scop decât informarea legitimă a publi­cu­lui”, fapt care ar putea genera multe procese între jurnaliştii de investi­ga­ţie şi personajele articolelor lor.

Judecătorul Lucian Lăpădat spune că, deşi ideea de a transmite propria reprezentare despre lume şi viaţă este un drept fundamental, legiuitorul a încercat să pună în capitolele referi­toare la persoane unele aspecte care există şi în alte ţări democratice :„Dreptul la liberă exprimare este con­sacrat ca un drept general al fiecărei persoane. Exercitarea acestui drept nu poate fi limitată decât prin lege, în anumite condiţii. Nu există niciun fel de teamă că dreptul la liberă expri­mare poate fi îngrădit printr-o lege specială, însă poate fi limitat”.

Potrivit acestuia, în prezent, se face o distincţie între respectul faţă de viaţa privată a politicienilor şi respec­tul faţă de viaţa privată a vedetelor. În funcţie de caz, libertatea de exprima­re a jurnalistului poate fi mai mult sau mai puţin limitată. În cazul persoane­lor publice, politicieni/demnitari, jur­nalistul poate face referiri la viaţa pri­vată, numai atunci când aceasta are strânsă legatură cu activitatea politi­co-profesională a acestora.

Magistraţii timişoreni ai C.A.T. mai spun că hotărârile instanţelor de până acum, dar şi jurisprudenţa C.E.­D.O. asigură, în general, un echilibru între cele două tipuri de drepturi, libe­ra exprimare şi dreptul la viaţă priva­tă, dar abordarea vieţii private trebuie să fie mai atentă, astfel încât, în locul goanei după senzaţional, să primeze interesul publicului pentru informaţii care interesează cu adevărat viaţa co­munităţii. Concret, şi magistraţii, şi jur­naliştii trebuie să aibă în faţa conştiin­ţei grija faţă de dreptate şi adevăr, iar dacă există justiţie, există democraţie şi libertate de exprimare, spun jude­cătorii C.A.T. “Apreciez că în situaţia în care imaginea persoanei este con­fun­­dată în peste 70% cu un interes public, jurnalistul o poate folosi. Însă, în momentul în care persoana se află într-un mediu strict privat, aceasta trebuie să îşi dea acordul”, precizează Lucian Lăpădat. “Cred că aceste re­glementări nu aduc nicio atingere in­te­reselor presei, şi până acum erau acţionaţi în judecată jurnalişti. Tre­buie să existe acel echilibru între drep­tul la viaţă privată şi dreptul la liberă exprimare, iar când nu există, se poa­te trece la instanţă. Dreptul la replică nu a fost inclus în măsurile de apăra­re a drepturilor nepatrimoniale şi cred că ar fi trebuit inclus în mod ex­pres”, spune judecătorul Florin Moţiu. Potrivit acestuia, noutatea în practica civilă sunt măsurile provizorii care ar putea fi adoptate dacă prejudiciile aduse unei persoane sunt grave. “Elementul principal de noutate este că pentru prima dată sunt enumerate exhaustiv drepturile care vizează via­ţa intimă, corespondenţa, iar în ace­laşi timp Noul Cod Civil face o referi­re expresă la tratativele internaţio­nale, precum protejarea surselor ca fiind o chestiune intangibilă, conform C.E.D.O., a arătat şi judecătorul Cris­tian Pup.

Cetăţeanul ar putea fi privat de informaţii de interes public

ActiveWatch – Agenţia de Moni­to­rizare a Presei şi Transparency In­ternaţional România a reproşat Minis­terului Justiţiei că noul Cod Civil nu face nicio referire la buna-credinţă a jurnalistului, premisă de bază şi temei de apărare în practica Curţii Europe­ne a Drepturilor Omului, şi că “în versiu­nea sa actuală, Cod Civil va reduce munca de presă la difuzarea de infor­maţii şi declaraţii care au fost aproba­te, în mod explicit, de cei care le furnizează”.

Întrebată cum îi vor ajuta pe ce­tăţeni noile prevederi din Codul Civil care vizează limitarea dreptului la liberă exprimare a jurnaliştilor, Lia­na Ganea, director al Active Watch, spune că nu prea sunt aspecte poziti­ve şi că noile măsuri vor crea probleme la punerea lor în practică. „Impactul pe care cetăţeanul de rând l-ar putea resimţi va fi acela că va fi mai puţină informaţie în interes public, pentru că vor exista sancţiuni drastice pentru jurnalişti. În noul Cod Civil avem două drepturi, dreptul la viaţă privată şi dreptul la imagine, care intră în con­flict cu dreptul la libera exprimare. Pentru protejarea celor două drepturi aveam şi înainte legislaţie acope­ri­toare, chiar dacă nu una specifică. În­trebarea este dacă noile reglementări s-au făcut bine sau prost, iar rezultatul se va vedea la instanţe”, ne-a declarat Lia­na Ganea. Acesta estimează că noul Cod Civil va ridica probleme în modul în care va fi înţeles de către cetăţeni.

Cu toate că au participat la nego­cierile privind modificarea şi intro­du­cerea unor articole noi în Codul Civil privind libertatea presei, reprezentan­ţii Active Watch spun că au rămas mul­te aspecte nelămurite şi au reuşit să obţină puţine lucruri în demersurile lor, deoarece codurile, atât cel Civil, cât şi cel Penal, au fost adoptate în ma­re viteză, iar organizaţiile nonguver­namentale invitate la discuţii s-au trezit că trebuie să facă o analiză pe Coduri într-un timp foarte scurt şi fără consultare publică. „De aceea s-a constituit şi coaliţia «Opriţi Codurile!», din care Active Watch a făcut parte. Dar, la invitaţia Comisiei de Cod Civil din Parlament, ne-am întâlnit cu mem­brii Comisiei de redactare a Codului Civil şi am negociat direct cu specia­liştii Ministerului Justiţiei. Am obţinut puţine lucruri, nu s-au luat în seamă cele mai multe dintre argumentele noastre. Totuşi, am obţinut faptul ca obligativitatea dreptului la replică să nu fie aplicată pentru presa scrisă şi ca măsura de limitare a dreptului la liberă exprimare prin blocarea apari­ţiei unor articole în anumite situaţii să nu se poată face decât după publica­rea unui prim articol. O mică victorie a fost însă introducerea dreptului la liberă exprimare în Codul Civil, pen­tru că acesta exista doar în Consti­tuţie”, explică Liana Ganea.