Într-o ţară în care e dificil şi să mobilizezi locatarii unei scări de bloc într-o acţiune de curăţare a spaţiilor verzi din jurul imobilului, conceptul de voluntariat e încă asociat cu „munca patriotică”, voluntar-impusă înainte de 1989. De aceea, în acest domeniu, România are multe de recuperat, având ocazia să schimbe concepţiile egoisto-narcisiste ale multor oameni în 2011, numit Anul european al voluntariatului.


Un concept privit cu ostilitate în fostele ţări comuniste

Sensibilizarea populaţiei cu privire la importanţa voluntariatului şi spri­jinirea organizaţiilor de voluntari sunt doar două obiective care se doresc a fi bifate în 2011, stabilit a fi Anul euro­pean al volun­tariatului. Deşi e privit de multe ori ca o ex­centricitate în România, bună doar pen­tru oamenii cu prea mult timp, volun­tariatul este destul de bine reprezentat în ţările vest-europene unde un cetă­ţean din cinci face voluntariat. În Europa există aproximativ 100 de milioane de voluntari, peste 23% dintre europenii cu vârste peste 15 ani fiind voluntari, iar 40% din cetăţenii unor ţări precum Suedia, Olanda şi Austria au activităţi de voluntariat. În alte state, însă, precum Bulgaria, Gre­cia, Italia şi Lituania, procentul volun­tarilor, raportat la totalul populaţiei active, este de numai 10%. „Cred că vo­luntariatul poate contribui la coeziunea socială în climatul economic actual. În multe state din Vest voluntariatul este o veche tradiţie. Însă în fostele ţări co­muniste, oamenii nu au încredere în lu­crurile noi, nici în voluntariat. Cred că voluntariatul ţine de cultură şi tra­diţie. Am vorbit cu deputaţi europeni şi organizaţii neguvernamentale din di­ferite state membre şi o doamnă din Cehoslovacia mi-a spus că, dacă faci voluntariat, eşti considerat nebun de generaţiile în vârstă. Însă tinerii au per­spective diferite” a declarat eurode­putatul liberal irlandez Marian Har­kin, preşedintele Grupului de interese pentru voluntariat de la Parlamentul European.


Iniţiative care au prins în Timiş

Treptat, lucrurile promit să se schimbe şi în România, în ceea ce pri­veşte conceptul de voluntariat. În Ti­miş, de exemplu, au existat pe parcur­sul anului trecut o serie de iniţiative care au mobilizat un număr destul de mare de voluntari, deşi se preconiza faptul că actualul context economic va face ca interesul pentru voluntariat să scadă dramatic. De exemplu, aproape 400 de voluntari au ajutat în 2010 la împădurirea unei suprafeţe de cinci hectare în zona Remetea Mică, în cadrul campaniei „România prinde rădăcini”. Oamenii prezenţi la acţiune au pus umărul la făcut vetre, săpat gropi şi plantat puieţi de diferite soiuri de arbori. La sfârşitul acţiunii s-a făcut şi bilanţul : 25.000 de puieţi plantaţi de voluntari.
Foarte bine primită în Timiş a fost şi campania naţională de curăţenie „Let's do it, Romania!” Anul trecut, în Timiş au răspuns apelului de a curăţa judeţul 6.386 de voluntari, care au adu­nat 17.304 de saci de gunoaie. În pro­iect au fost cuprinse 64 de comune din judeţ, dar şi păduri, râuri şi trasee tu­ris­tice. Două echipe de voluntari au stră­bătut cu barca o porţiune a canalului Bega şi au adunat de pe apă 60 de saci de gunoaie. Zonele sau localităţile pe raza cărora s-au colectat cei mai mulţi saci sunt Şag – 1.893 de saci strânşi de 490 de voluntari, Lugoj – 1.695 de saci strânşi de 450 de voluntari, Dumbrăviţa – 1.460 de saci strânşi de 240 de voluntari Pădurea Verde – 1.352 de saci strânşi de 595 de voluntari, Ciacova – 1.095 de saci strânşi de 413 voluntari şi Ghiroda – 1.012 saci strânşi de 103 vo­luntari. Au existat zone de pe Drumul Naţional 6 de unde au fost strânşi, pe distanţe relative scurte, peste 500 de saci de gunoi.
De altfel, iniţiatorii proiectului „Let’s Do It, Romania!” consemnau anul trecut că Timişul a fost al doilea judeţ ca număr de voluntari înscrişi, atât pentru organizare locală, cât şi la nivel de implicare a autorităţilor locale şi a voluntarilor înscrişi pentru cartare de gunoaie. „E adevărat, voluntariatul e un concept care a început să prindă mai bine la populaţie în ultimii ani. Din pă­cate, e mai bine văzut şi se practică în mediul urban, în mediul rural existând încă serioase reţineri”, ne-a declarat Laura Torok, reprezentant al O.N.G.-ului „Salvaţi-i pe cei singuri”, din Re­metea Mare, organizaţie care şi-a pro­pus, cu ajutorul voluntarilor, să sprijine persoanele de vârsta a treia în a face faţă dificultăţilor psiho-sociale cu care se confruntă.