Deşi şi acum mai sunt dezbateri legate de autenticitatea epidemiei de gripă aviară izbucnite în România, în 2005, statul a cheltuit sume fabuloase pentru dezinfecţii, vaccinuri şi echipamente care s-ar putea, în multe cazuri, nici să nu fi fost necesare. Abia acum, după cinci ani, D.N.A. a trimis în judecată 14 persoane acuzate că au produs bugetului un prejudiciu de aproape şase milioane de euro, prin atribuiri trunchiate de contracte de dezinfecţie anti-aviară. Şi în Timiş ar fi de elucidat controverse. De exemplu, de ce se făcea dezinfecţia doar la frontiera cu Serbia şi de ce au continuat aceste dezinfecţii mai bine de un an după lichidarea ultimelor focare?


Un dosar-mamut

Abia acum, după cinci ani de la eve­nimentele legate de atribuirea con­tractelor pentru lucrările de dezin­fec­ţie anti-aviară, foştii directori ai Direc­ţiei Sanitar-Veterinare şi Agenţiei de Sănătate Publică din Ministerul Trans­porturilor, Butean Victor şi Hîncu Sorina , au fost trimişi în judecată, pen­tru mită şi spălare de bani în cazul atri­buirii unor contracte de dezinfecţie pen­tru gripă aviară unei firme din Iaşi. Fără a presta vreo activitate, societa­tea a obţinut şase milioane de euro.

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Preoteasa Traian, director general C.N.C.F.R., Ivănescu Florina Consuela, director general adjunct economic al C.N.C.F.R., Popa Traian, director al Direcţiei de Asistenţă Juridică a C.N.C.F.R., Voicu Dorina, director al Direcţiei Comerciale a C.N.C.F.R., Băluţ Aurel, fost director general al Companiei Naţionale de Austostrăzi şi Drumuri Naţionale, şi Lupu Laura, şeful Oficiului Juridic din cadrul C.N.A.D.N.R., pentru com­plicitate la abuz în serviciu contra in­tereselor publice.

Potrivit rechizitoriului, în octom­brie 2005, odată cu începerea isteriei legate de gripa aviară în România, directorul general al Agenţiei de Să­nătate Publică din cadrul Ministerului Transporturilor, Hîncu Sorina a acţio­nat astfel încât S.C. Lumi S.R.L. Iaşi, aparţinând medicului veterinar Ursachi Tonel, şi el inculpat în dosar, să obţină, în mod nelegal, contracte supraeva­luate de prestări de servicii de dezin­fecţie, în condiţiile în care respectiva firmă nu era aptă să efectueze ase­menea activităţi.

Într-o primă etapă, spun procurorii D.N.A., Ursachi Tonel împreună cu Bu­tean Victor şi Hîncu Sorina, toţi trei me­dici veterinari cu cunoştinţe de spe­cia­litate în domeniu, profitând de situaţia creată, au dezinformat autorităţile, reuşind să determine alocarea unor sume de bani nejustificat de mari şi în mod inutil unor societăţi comerciale private, în vederea efectuării aşa-zisei dezinfecţii în unele puncte rutiere şi feroviare. Acest grup a acţionat în toa­tă perioada derulării contractelor, din octombrie 2005 până în martie 2006.

Infracţiunile, mai spun procurorii D.N.A., au fost comise în contextul în care Direcţiile Sanitar-Veterinare con­trolau fenomenul şi nu era necesară in­tervenţia unor firme private. Con­cret, cu toate că nu a prestat niciun fel de activitate, S.C. Lumi S.R.L. Iaşi a primit contracte de dezinfecţie în puncte feroviare şi rutiere, contracte finanţate din bani publici, atât de la Compania Naţională Căile Ferate Ro­mâne cât şi de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

Însă dezinfecţiile cu dedicaţie fă­cute cu firma ieşeană nu sunt decât o mică parte din neregulile care s-au ţi­nut lanţ la nivel naţional în acea pe­rioadă, pe fondul isteriei create. Ulte­rior s-a descoperit că substanţa cu care se facea dezinfecţia este de şase ori mai diluată decât ar fi normal, fiind echiva­lentă cu o “dezinfecţie” cu apă. Pe tot parcursul dezinfecţiei, în România s-a folosit Virocid cu concentraţie de 1/2400, deşi concentraţia normală era de 1/400. Firma distribuitoare a acestei sub­stanţe, Maravet S.R.L., din Baia Mare, a câştigat licitaţiile în 14 judeţe din ţară, dar Timişul nu a fost printre ele.


Semne de întrebare rămase în Timiş

Reprezentanţii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimen­telor Timiş susţin însă că în judeţ nu s-a lucrat cu firma ieşeană Lumi S.R.L. “La noi, o mare parte din lucrări au fost făcute cu personalul propriu, şi am mai angajat şi personal pe perioadă determinată”, spune Pompiliu Smul­tea, şeful D.S.V.S.A. Timiş.
Conform indicaţiilor venite de pe plan central, dezinfecţia s-a făcut “per­sonalizat”. Pompiliu Smultea afirmă că aceste dezinfecţii s-au făcut numai la frontiera cu Serbia. Ca atare, se făcea dezinfecţie anti-aviară la Mora­viţa şi Jimbolia, dar nu se făcea la Ce­nad, deşi teoretic, surse de contami­nare ar fi putut să vină şi din Ungaria. În plus, dacă ar fi crezut sincer în pe­ricolul acestei epidemii, oficialii euro­peni, care prompt au impus interdicţii de export pentru produsele de carne din România, ar fi trebuit să insiste să se facă dezinfecţie şi la Cenad, pentru a nu se răspândi contaminarea în spaţiul comunitar.

În plus, deşi la jumătatea anului 2006 Autoritatea Naţională Veterinară anunţa că au fost eradicate ultimele focare de aviară, în Timiş, la Jimbolia şi Moraviţa dezinfecţiile au continuat până la sfârşitul lui 2007, din ordinul A.N.S.V.S.A.

La nivelul întregii ţări, dezinfecţia anti-aviară se estimează că a costat peste 16 milioane de euro. Doar în Ti­miş prelungirea în 2007 a dezinfecţiei, spun surse din D.S.V.S.A. Timiş, a presupus costuri de peste jumătate de milion de dolari.

În 2006, atunci cand isteria aviarei atinsese cote maxime, la nivelul Direc­ţiei Sanitar-Veterinare Timiş s-au plătit peste 1.300 de ore suplimentare făcute de personalul instituţiei. Tot atunci s-au făcut stocuri de materiale anti-aviară, cumpărându-se printre altele kituri anti-aviară de 4.522 de lei bucata.