În Timiş, pârloaga este mai extinsă cu 150.000 de hectare faţă de 1990

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Timiş a lansat un semnal de alarmă cu privire la efectele necultivării terenurilor. Conducerea instituţiei avertizează populaţia că pârloagele reprezintă un pericol nu numai pentru culturile agricole învecinate, ci şi pentru sănătatea populaţiei.

Buruienile, efect nociv asupra mediului şi omului

Numărul hectarelor de terenuri agricole nelucrate a crescut conside­rabil în România, în ultimii ani, acestea devenind pârloage.

În Timiş, această suprafaţă a crescut cu 150.000 de hectare. Dacă în 1990 suprafaţa cultivată era de 550.000 de hectare, în 2011 aceasta a ajuns la 400.000 de hectare. Oficiali ai Direcţiei Agricole Timiş spun că vina o au în principal speculanţii imobiliari, care au scos foarte multe suprafeţe din circui­tul agricol. Pe aceste terenuri lăsate în paragină s-au înmulţit buruienile. Acestea, nu numai că pro­duc pagube însemnate culturilor agrico­le înveci­nate, dar sunt o sursă perma­nentă de boli şi dău­nători greu de controlat, aver­tizează conducerea Direcţiei pentru Agricul­tură Judeţeană Timiş. „Pârloa­gele influenţează negativ culturile agri­cole învecinate, prin re­ducerea cantita­tivă şi calitativă a re­coltelor, îngreu­na­rea îngrijirii culturi­lor şi a recoltării, prin creşterea pre­ţului de cost pentru uscarea cerealelor, având efecte toxice pentru om şi ani­mal, dar şi prin găzdui­rea, favorizarea şi transmiterea bolilor şi dăunătorilor plantelor”, explică Ti­beriu Lelescu, directorul executiv al D.A.J. Timiş. Po­trivit acestuia, o altă trăsătură a buru­ienilor, pe lângă efec­tul nefast pe ca­re îl au asupra cultu­rilor agricole înve­cinate, este influenţa negativă asupra mediului înconjurător şi, de aici, bine­înţeles, şi asupra omului, mai ales prin can­titatea mare de polen pe care o emană în aer, în perioada in­florescenţei, explicându-se astfel creş­terea de la an la an a numărului per­soa­nelor care suferă de alergii.

Printre principa­lele specii de bu­ruieni pe care le regă­sim în pârloage şi care, în urma cerce­tărilor, au fost re­cunoscute ca aler­geni, prin polenul pe care îl eliberează în timpul perioadei de inflorescenţă, întâlnim gra­mi­neele săl­batice – pre­cum firuţa, timof­tica, pă­iuşul roşu, go­lomatul, ovascio­rul, iarba de gazon, iar­ba câmpului –, dar şi po­lenul buruie­nilor, precum am­brosia, mă­crişul mă­runt, pătlagina în­gustă, ur­zica mare şi pelinul negru.

Reprezentanţii D.A.J. Timiş spun că aceste buruieni se regăsesc şi de-a lungul aliniamentelor şoselelor şi a drumurilor, pe marginea şanţurilor, de-a lungul căilor ferate, pe terenurile ri­verane, în grădini, pe terenurile des­tinate construcţiilor.„Dar pentru aces­tea sursa de bază pentru îmburuienare cu diferite specii o reprezintă pâr­loagele unde toate buruenile cresc şi se înmulţesc nestingherite şi scăpate de sub orice control”, afirmă Tiberiu Lelescu.

Pe lângă speciile de buruieni, arată acesta, un factor puternic alergen îl constitue şi polenul unor arbori şi ar­buşti, care cresc de-a lungul drumuri­lor, în parcuri, în spaţii verzi, la margi­nea pădurilor, în faţa caselor. Printre arborii şi arbuştii determinaţi ca aler­geni se numără alunul, arinul, mes­teacănul, plopul, salcia şi teiul.

Potrivit specialiştilor de la Di­recţia Agricolă, în urma analizei aces­tor factori alergeni s-au delimitat ca principale sezoane polinice în ţara noastră perioada februarie - mai, ca fiind sezonul polenului de arbori şi arbuşti. Din aprilie şi până în luna iulie durează sezonul polenului de graminee sălbatice (firuţa, timoftica, păiuşul roşu, golomat, vitelar, ovascior, iarba de gazon, iarba câmpului) şi al grami­neelor de cultură (secara, ovăz, orz, grâu). Iar în perioada iulie - septembrie, în Timiş este sezonul polenului de buruieni, unde se încadrează ambrozia, măcrişul mărunt, pătlagina îngustă, urzica mare şi în special pelinul negru.                    

Sursa care stă la baza infestărilor cu diferite specii de buruieni – declară reprezentanţii D.A.J. Timiş – sunt pârloagele, de unde sunt transportate pe diferite căi seminţele de buruieni şi în preajma aşezărilor omeneşti.„Prin polenul lor, acestea dăunează sănătăţii oamenilor. În urma cercetărilor efec­tuate s-a constatat că în anii răcoroşi şi cu precipitaţii ridicate în perioada înfloritului se reduce considerabil cantitatea de polen emanată în aer şi, deci, şi numărul cazurilor de alergii la om se reduce”, mai spune Tiberiu Lelescu.

Potrivit D.A.D.R. Timiş, în Timi­şoara s-au efectuat studii asupra cali­tăţii aerului urmărindu-se impactul plantelor invazive şi alergofitelor asupra biodiversităţii mediului urban. De asemenea, timp de patru ani, din 2007 până în 2010, a fost monitorizată concentraţia de polen aeropurtat. Astfel, în Timişoara, au fost identi­ficate 23 de tipuri de aeropolen. Dintre acestea, trei prezintă importanţă sub aspect alergenic, având în vedere indexul polinic : ambrosia, gramineele şi mesteacănul “Prin vegetaţia pe care o dezvoltă, pârloagele dăunează cul­turilor agricole din jur, fiind surse de îm­bu­ruienare şi gazde pentru boli şi dăună­tori, dăunând indirect prin dij­muirea recoltelor. Dar dăunează şi di­rect omu­lui, prin disconfortul vizual şi alergen datorită polenului degajat în aer”, avertizează Tiberiu Lelescu.

Fără sancţiuni, până acum

Întrebat ce măsuri concrete s-au luat împotriva proprietarilor de tere­nuri care şi-au lăsat pământul pârloage, directorul executiv al D.A.J. Timiş spune că, practic, nu au existat astfel de sancţiuni. „Se vor lua măsuri, când se stabileşte dacă anu­mite terenuri sunt pârloage, la fina­lizarea campaniei de primăvară. Până acum, Primăriile nu au luat niciun fel de măsuri. Dar vine acea hotărâre de Guvern prin care cei care nu îşi igie­nizează terenurile sunt pasibili de sancţiuni, care pornesc de la 200 de lei pe hectarul neigienizat. Astfel că oamenii se vor responsabiliza. Apoi, mai există şi alternativa ca, în ca­zul în care nu-şi pot lucra terenul sau să îl dea în aren­dă, să îl preia Agenţia domeniilor sta­tului în contul unei rede­venţe şi, bi­neînţeles, că şi subvenţiile vor fi luate în acest caz tot de A.D.S.”,precizează Tiberiu Lelescu.