În Timiş, populaţia a scăzut cu 30.000 de locuitori, în ultimii zece ani

Populaţia României a scăzut cu peste 2,3 milioane, potrivit rezultatelor provizorii a recensă­mântului populaţiei 2011, anunţate de Institutul Naţional de Statistică. Şi în Timiş, unde au fost număraţi aproape 650.000 de locuitori, se constată o scădere cu circa 30.000 de persoane, comparativ cu datele ultimului recensământ, din 2002. Scăderea natalităţii şi exodul forţei de muncă, generate de problemele economico-sociale ale ţării, sunt principalii factori care au generat această situaţie, spun analiştii. Potrivit acestora, e nevoie de o nouă viziune în ceea ce priveşte finanţarea învăţământului şi a sănătăţii, dar şi de sprijin cores­punzător pentru tinerele mame.

Timişul, al patrulea judeţ din ţară din punct de vedere al aglomeraţiei

Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului realizat în 20 octom­brie 2011, populaţia României a scăzut de la 21.354.396 la 19.042.936 de per­soane. Aceleaşi statistici evidenţiază că populaţia stabilă a României a fost de 19.043.000 de persoane, din care 18.384.000 au fost prezente, iar 659.000, temporar absente.

Din totalul populaţiei stabile a României, 10.054.000 de persoane aveau domiciliul sau reşedinţa în me­diul urban (52,8%), iar 8.989.000 per­soane locuiau în comune (47,2%).

Grupate după numărul populaţiei stabile, 22 de judeţe au înregistrat sub 400.000 de locuitori, însumând 35,6% din populaţia ţării, 17 judeţe aveau o popu­laţie cuprinsă între 400.000 şi 700.000 de locuitori concentrând 47,9% din popu­laţia din România, şi doar două judeţe au depăşit 700.000 de locui­tori, reprezen­tând 7,7%. Din totalul popu­laţiei, 8,8% trăieşte în Bucureşti, res­pectiv 1.678.000 de persoane.

Judeţele cu populaţia cea mai nu­me­roasă sunt Prahova, cu 735.900 de lo­cuitori, Iaşi, cu 723.600 de locuitori, Cluj – 659.400, Timiş – 649.800, Constanţa – 630.700, Dolj – 618.300 şi Suceava – 614.500 de locuitori. Cea mai scăzută populaţie îl au judeţele Tulcea, unde sunt 201.500 de locuitori, Covasna – 206.300, Sălaj – 217.900, Mehedinţi – 254.600, Ialomiţa – 258.700, Giurgiu – 265.500, Caraş-Severin – 274.300 şi Bistriţa-Năsăud – 277.900.

În 13 judeţe din ţară, mai mult de jumătate dintre persoane îşi au reşe­dinţa în municipii şi oraşe. Judeţele cu un grad ridicat de urbanizare sunt Hune­doara, unde gradul de urbanizare este de 74,1%, Braşov – cu 71,2%, Constan­ţa – cu 67,9%, Cluj – cu 65,9%. Judeţele cu ponderile cele mai mici ale popula­ţiei urbane sunt: Giurgiu – cu 27,9%, Dâm­boviţa – cu 28,3%, Teleor­man – cu 31,3%, şi Neamţ şi Călăraşi, ambele cu 35,0%.

Procent mare de locuinţe nerecenzabile la Timişoara

Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea repre­zin­tă 2,8% din totalul locuinţelor, adică aproximativ un milion de persoane. În aceas­tă categorie intră populaţia ple­cată în străinătate, pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară şi popu­laţia necontactată. Ponderi mai ridica­te s-au înregistrat la nivelul oraşelor mari : Bucureşti – 6%, Timişoara – 5,8%, Iaşi – 3% şi Constanţa – 2,9%.

“Când ai un proiect articulat de dezvoltare de ţară, poţi vorbi altfel de patriotism”

Comparând datele actualului recen­sământ cu cele ale ultimului studiu realizat în 2002, observăm că în Timiş, judeţul cu cea mai mare întindere din ţară, s-a înregistrat o scădere a popu­laţiei cu circa 30.000 de locuitori, de la 677.774 de locuitori, câţi erau în urmă cu zece ani, la 649.800 de locuitori număraţi la finele anului trecut. Decli­nul demografic este accentuat pe plan local şi de fenomenul îmbătrânirii şi al depopulării până aproape de dispariţie a numeroase sate, atrag atenţia socio­logii timişoreni.

Potrivit acestora, situaţia actuală este alarmantă dacă privim lucrurile din perspectiva unei eventuale crize de forţă de muncă pe viitor.“Dacă ne ui­tăm din perspectivă patriotică, nu na­ţio­nalistă, dacă ne interesează dinami­ca demografică în valoarea de para­me­tru al reconstrucţiei noastre, este în­grijorător acest rezultat al recensă­mân­tului, şi ar trebui văzute şi pragurile de vârstă, să vedem câţi au peste 65 de ani. E îngrijorătoare şi îmbătrânirea populaţiei, un fenomen european. Iată că integrarea în Uniunea Europeană, dincolo de accesele triumfaliste, nu numai că nu a rezolvat problemele economice, ci ne-a adus un model dependent de împrumuturile externe, model care nu a creat prosperitate, ci a amplificat problemele. Aveam cea mai tânără populaţie din Europa, iar acum suntem la celălalt pol”, este de părere sociologul Ştefan Buzărnescu, de la Facultatea de Sociologie şi Psihologie, din cadrul Universităţii de Vest.

El susţine că politicile economice ale statului sunt de vină. “E nevoie de un proiect articulat de dezvoltare in­tegrată a României, pentru ca oamenii să nu mai plece, pentru că nu sunt niş­te aventurieri, sunt împinşi de nevoi. Un astfel de proiect ar creşte încre­de­rea populaţiei în viitorul economiei. Da­că sunt valorizaţi, nu mai pleacă. Apoi, dacă au un câştig rezonabil, îşi pot for­ma familii şi aşa va creşte natali­ta­tea. Când ai un proiect articulat de dezvol­tare de ţară, poţi vorbi altfel de patrio­tism. Cauza scăderii populaţiei este cli­matul general pe care autorităţile în funcţiune l-au diluat în ceea ce priveş­te ratingul de prestigiu al ţării. Când oa­menii au o viaţă stabilă şi predictibilă, o legislaţie stabilă, o coeziune socială, se pot gândi la întemeierea unei familii”, mai spune profesorul Buzărnescu.

Şi economistul Nicolae Ţăran, doctor în economie, titular al disci­pli­nei Managementul Cercetării-Dezvol­tării din cadrul Catedrei de Manage­ment a Facultăţii de Ştiinţe Economice de la Universitatea de Vest, consideră că politicile deficitare ale statului au dus la scăderea populaţiei. “Avem proble­ma natalităţii, exodul şi schimbarea structurii pe vârste. Principalul aspect care ar trebui discutat este condiţia ti­nerelor mame. Ce poate face o femeie după ce copilul împlineşte vârsta de un an dacă nu are bani să angajeze o bonă şi nici posibilitatea spriojinului de la rude sau vecini? Normal că natalitatea scade. Apoi, mulţi părinţi îşi declară copilul născut în străinătate acolo. De aici ar trebui plecat pentru aflarea soluţiilor, de la problema preşcolarilor. Apoi, mai e şi abandonul şcolar, exodul profesorilor. Avem cea mai slabă finan­ţare din învăţământ, per cap de elev şi student în România se dau 1.400 de euro, iar în Bulgaria 2.200 de euro, ce­le două ţări fiind pe ultimele locuri din Europa. Fondul de salariu al bugetarilor a fost diminuat cu 3,8 miliarde din 2008. Aici s-a greşit, iar actuala strategie de amputări bugetare a fost o tragedie, este o crimă demografică”, consideră Nicolae Ţăran.

73% dintre etnicii germani trăiesc în Timiş

Înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Rezultatele provizorii arată că, din totalul populaţiei stabile, 16.870.000 de persoane, care repre­zintă un procent de 88,6%, s-au decla­rat români. Populaţia de etnie ma­ghia­ră a fost la recensământ de 1.238.000 de persoane, reprezentând 6,5% din populaţia stabilă a ţării, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 619.000 de persoane (3,2%). Între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 se situează următoarele grupuri entice : ucrai­nenii – 51.700 de persoane, germanii 36.900, turcii – 28.200, ruşii-lipoveni – 23.900 şi tătarii – 20.500 de persoane.

Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 59.200 de persoane, reprezentând 0,3% din populaţia stabilă a ţării.

În profil teritorial, distribuţia po­pulaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este ma­joritară în Bucureşti, 96,6%, şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,5% la Botoşani şi 52,6,% la Mureş), iar în 26 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.

Populaţia de etnie maghiară deţi­ne majoritatea în judeţele Harghita, cu 84,8%, şi Covasna, cu 73,6%. De ase­menea, ponderi ridicate se înregistrea­ză şi în judeţele Mureş – 37,8%, Satu Ma­re – 34,5%, Bihor – 25,2% şi Sălaj – 23,2%.

Persoanele de etnie romă repre­zintă 3,2% din totalul populaţiei stabi­le, fiind repartizate relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 1,1%, în judeţul Botoşani şi 8,8%, în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o pro­porţie relativ mai mare, de peste 6% din populaţia stabilă şi în judeţele Călăraşi – 8,1%, Sălaj – 6,9% şi Bihor – 6,1%.

În privinţa ucrainenilor, cei mai mulţi se regăsesc în judeţele Mara­mureş – 31.200 de persoane, Timiş – 6.000 de persoane, Suceava – 5.700 de persoane şi Caraş-Severin – 2.600 de persoane), reprezentând 88% din to­talul acestora. O proporţie de 87,7% dintre ruşi-lipoveni îşi au reşedinţa în judeţele Tulcea – 10.900 de persoane, Constanţa – 3.500 de persoane, Iaşi –2.800 de persoane, Brăila – 1.900 de per­soane şi Suceava –1.700 de persoane.

Aproape trei sferturi din persoa­ne­le de etnie germană, 73%, se regăseşte în judeţele Timiş, unde sunt 8.500 de persoane, Satu Mare – 5.000 de per­soane, Sibiu – 4.100 de persoane, Bra­şov – 3.300 de persoane şi Caraş-Se­verin şi Arad, fiecare având câte 3.000 de persoane.

Circa 90% dintre persoanele de et­nie turcă au fost înregistrate în judeţe­le Constanţa, unde sunt 21.000 de persoane), Tulcea – cu 1,9 mii persoa­ne) şi Bucureşti – cu 2.400 de persoane).

În judeţul Constanţa este con­centrată cea mai mare parte a etniei tătare, respectiv 96,4% dintre persoa­nele care au declarat că aparţin aces­tei etnii, adică 19.700 de persoane.

În privinţa persoanelor încadrate la recensământ în categoria “etnie nedeclarată”, Timişul se află pe al doilea loc în ţară, cu 11.518 persoane, precedat de Capitală, cu 13.705 persoa­ne care nu şi-au declarat identitatea. În schimb, în privinţa persoanelor recenzate ca fiind de “alte etniii” (ca­tegorie care include, potrivit I.N.S., sârbi, slovaci, evrei, bulgari, cehi, croaţi, greci, polonezi, armeni, ruteni, italieni, albanezi şi macedoneni), Ti­mişul ocupă prima poziţie în ţară, cu 17.967 de cetăţeni, urmat fiind de Bu­cureşti, cu 12.978 de persoane.

SEMNATURA

ADINA BRASOVEANU

DIANA MIHAI