Deşi destul de multe lucruri s-au schimbat în bine în judeţ în ultimii ani, Timişul nu a fost capabil să rezolve o problemă stringentă : oamenii fără identitate. În ultimii zece ani, în judeţ a existat un număr constant de persoane care, din motive ce ţin de sărăcie de cele mai multe ori, nu şi-au permis „luxul” de a avea un act de identitate. Acum s-a luat decizia extinderii numărului de servicii locale de Evidenţă a Persoanei, autorităţile sperând ca, astfel, să poată reduce gradual numărul timişenilor fără acte.


Servicii de Evidenţă a Persoanei în Otelec, Pesac şi Moşniţa Nouă

Pentru localnicii din unele comune din judeţ, simpla preschimbare a unui buletin poate fi o operaţiune cu destule bătăi de cap. Oamenii sunt nevoiţi să lipsească de la serviciu cel puţin două zile, pentru predarea actelor şi pentru ridicarea noului document de iden­titate şi trebuie să facă „excursii” în localităţile mari unde există servicii de evidenţă a persoanei. De multe ori, însă, aglomeraţia face ca două zile libere pentru realizarea acestui demers de preschimbare a actelor de identitate să nu fie suficiente. Aşa se face că, în ultimii ani, s-a înregistrat constant un număr destul de mare de persoane cu acte de identitate expirate sau care nu mai au niciun fel de documente.

De aceea, în această lună, prin hotărâri ale Consiliului Judeţean Timiş, se va decide înfiinţarea a trei noi ser­vicii locale de Evidenţă a Persoanei, în localităţile Otelec, Pesac şi Moşniţa Nouă.

La Moşniţa, Consiliul Local face demersuri pentru angajarea perso­nalului şi dotarea cu aparatura nece­sară sediului noului ser­viciu, urmând să se facă pregătirea de specialitate a personalului, sub îndrumarea Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanei. Noul serviciu va deservi cei 6.105 locuitori ai comunei, care nu vor mai fi nevoiţi să meargă, pentru a-şi întocmi actele de identitate, la Timişoara, unde este arondată în prezent comuna Moş­niţă Nouă pe linie de evidenţă a per­soanelor.

„Tinerilor le e, poate, uşor să se deplaseze la Timişoara, deşi şi ei pierd timp făcând acest lucru. Dar e mai greu cu bătrânii şi cu bolnavii care sunt puşi pe drumuri. Aşa că acest nou serviciu vine în sprijinul lor”, declară vice­primarul comunei Moşniţa Nouă, Gheorghe Cadar.

La Otelec, cei 1.700 de locuitori ai comunei trebuiau şi ei să vină la Timi­şoara pentru a-şi reînnoi actele de iden­titate. „Acest serviciu este binevenit. Să sperăm că prin el se va rezolva şi problema oamenilor care nu au docu­mente de identitate, de pe teritoriul comunei, deşi la ei nu deplasarea în sine la Timişoara era problema, ci lipsa banilor”, spune Vasile Pascu, vicepri­marul comunei.

Pesacul e cea de a treia comună unde se va înfiinţa, luna viitoare, un Serviciu Public Local de Evidenţă a Persoanei, care va deservi 2.160 de locuitori. „Oamenilor le va fi mult mai uşor să-şi rezolve la nivel local proble­mele legate de acte. Noi am încercat să-i ajutăm pe cei care nu au acte sau pe cei care nu au certificate de naştere pentru copii, pentru că nu costă aşa de mult obţinerea acestor documente. Acum mai sunt puţine cazuri de per­soane fără acte în comună – e vorba doar despre cei care chiar nu au vrut să obţină aceste documente”, spune primarul comunei Pesac, Cornel To­ma. Acesta afirmă că, deocamdată, noul serviciu va funcţiona în clădirea Primăriei, însă Primăria are în vedere, pentru perioada următoare, amena­jarea unui sediu propriu.


700 de oameni fără identitate identificaţi în Timiş

În ultimul raport referitor la diagnoza problemelor socia­le la nivelul judeţului, Direcţia Ge­nerală pentru Protecţia Copi­lului şi Asistenţă Socială Timiş a încercat să facă o radiografie a fenomenului oamenilor fără identitate – peste 700 de suflete, în proporţie egală copii şi adulţi.

În mediul rural cei mai mulţi copii fără acte au fost identificaţi la Comloşu Mare – 25 de copii, care reprezintă 1,62% din totalul minorilor din comunitate, iar cei mai puţini, la Dudeştii Noi – un singur caz, reprezentând 0,16% din totalul copiilor din comunitate. 

În mediul urban, topul su­fle­telor fără identitate este con­dus de Sânnicolau Mare, unde Primăria a identificat 100 de copii fără acte, care reprezintă 3,59% din totalul minorilor, din comunitate. Tot în mediul ur­ban, cele mai puţine cazuri de acest gen au fost întâlnite în Deta, unde este luat în eviden­ţă un singur copil.

În ceea ce priveşte adulţii fără acte, pe baza chestiona­re­lor completate de 21 de Pri­mă­rii din judeţ, studiul a identifi­cat 350 de persoane, cele mai multe în mediul urban. La Sân­nnicolau Mare au fost identifi­cate 135 de per­soane, la Jim­bolia, 13, iar la Recaş, şapte.

Numărul oamenilor fără identitate ar fi, însă, mult mai mare dacă Primăriile şi struc­turile din sistemul de asistenţă socială nu s-ar implica în aju­to­rarea oamenilor fără docu­men­te. Astfel, pe an, în peste 500 de cazuri, autorităţile le asigură ajutor celor care nu au acte de identitate, oferindu-le bani pen­tru a-şi întocmi aceste docu­men­te. Tot autorităţile întreprind anual peste 300 de demersuri de acordare de iden­titate copiilor care nu au certi­ficat de naştere. Grupurile-ţintă ale acestor demersuri de ajutorare sunt persoanele fără adăpost şi familiile de romi, din tabere nomade.

Din motive lesne de în­ţeles, în anii electorali, autori­tăţile locale par să se implice cel mai mult în ajutorarea per­soanelor fără acte să intre în legalitate. Motivul e destul de simplu : un potenţial alegător nu poate vota fără buletin. Aşa se face că, de pildă, la Checea, în 2008 au fost realizate cele mai multe demersuri de ajuto­rare a populaţiei pe linia în­tocmirii de acte de identitate, fiind realizate, cu sprijinul Pri­măriei, 278 de acte de identi­tate pentru cei care nu mai aveau nici un fel de act.


Servicii publice supra-aglomerate

Înfiinţarea unor servicii noi de Evidenţă a Populaţiei este o veste bună şi pentru angajaţii Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Populaţiei, care reuşesc în acest fel să mai degreveze de solicitări centrele deja exis­tente, care în anumite perioade sunt luate cu asalt. De obicei, cele mai multe solicitări de preschimbare a documentelor de identitate, spun angajaţii Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Populaţiei, se înregistrează vara, atunci când, în ajunul ple­cării în concediu peste hotare, mulţi îşi dau seama că nu pot ieşi din ţară pentru că au docu­mente de identitate expirate. Tot atunci un număr mare de români pleacă din ţară, către statele vest-europene, pentru prestarea de munci sezoniere, şi au nevoie rapid de acte de identitate.

Anul trecut, Direcţia de Evidenţă a Persoanei Timiş a eliberat 77.000 de cărţi de iden­titate, dar şi şi 65.000 de cărţi de alegător – documente total inutile, a căror eliberare conti­nuă, deşi nu are nicio logică, respectivele acte nefiind vreo­dată utilizate.

La fel de aglomerat e şi Serviciul Local de Evidenţă a Persoanelor Timişoara. Vasile Tărciatu, şeful acestui servi­ciu, afirmă că, în momentul de faţă, personalul este insufi­cient, dar lucrurile ar fi stat de­zastruos dacă s-ar fi aplicat ad-litteram acea ordonanţă care prevedea concedierea unui anumit număr, fix, de angajaţi, indiferent de specificul unui serviciu. „La noi, dacă s-ar fi pus în aplicare acest demers de concediere, s-ar fi ajuns la o blocare a activităţii. Din feri­cire, demersul de contestare în Justiţie a disponibilizărilor a avut succes. Chiar şi aşa, în prezent nu avem nici jumătate din numărul oamenilor de care am avea nevoie, pentru ca activitatea să se desfăşoare la parametri normali”, mai spune Vasile Tărciatu.

Anul trecut serviciul timi­şorean a eliberat 46.716 cărţi de identitate şi 41.265 de cărţi de alegător. Pentru de­pis­tarea celor care stau nelegal în Ti­mişoara s-au făcut 34 de acţiuni, în urma cărora au fost puse în legalitate peste 450 de per­soane. Totodată, pentru ajuta­rea cazurilor sociale ori a per­soanelor cu handicap sau cu diverse deficienţe fizice care nu permit deplasarea, s-a utilizat staţia mobilă, în 271 de cazuri. „Noi am încercat să nu negli­jăm cazurile sociale sau spe­ciale şi să ne ducem la aceşti oameni care au nevoie de acte de iden­titate, cu staţia mobilă. Din pă­cate, avem o cotă de carburant destul de mică şi doar o singură maşină la dispoziţie”, mai spune Vasile Tărciatu.

Angajaţii Serviciului de Evidenţă a Persoanelor Timi­şoa­ra mai menţionează că au co­laborat foarte bine cu unită­ţile sanitare şi de protecţie so­cială pentru punerea în legali­tate a persoanelor din aceste centre care nu erau înregis­trate în starea civilă sau care nu aveau act de identitate la îm­plinirea vârstei de 14 ani. O colaborare bună a existat şi pe linia impulsionării intrării în lega­litate a celor fără docu­men­te, şi cu Biroul Ordine Pu­blică al Municipiului Timişoara, dar şi cu Posturile de Poliţie.