Reducerea semnificativă a indemnizaţiei de şomaj, anunţată la sfârşitul săptămânii trecute, se înscrie pe linia măsurilor prin care, susţin reprezentanţii Guvernului, se vrea impulsionarea ocupării locurilor de muncă disponibile. Reprezentanţii timişeni ai unor sindicate spun însă că, prin noua raportare a indemnizaţiei de şomaj la coeficientul numit “indicatorul social de referinţă”, cuantumul ajutorului de şomaj ar putea scădea succesiv în perioada următoare.


Măsuri în completarea politicilor de austeritate

Cu scopul declarat de a încuraja ocu­parea forţei de muncă disponibile, Guvernul a anunţat că indemnizaţia de şomaj va scădea de anul viitor reprezen­tând, începând cu 2011, 75% din valoa­rea indicatorului social de referinţă, de 500 de lei, şi nu va mai fi raportată la sala­riul minim, majorat la 670 de lei, ace­eaşi modificare de calcul urmând să fie aplicată şi pentru absolvenţii care vor primi ajutor de şomaj. Aceste schim­bări au fost reglementate printr-o or­donanţă de urgenţă, iar scăderea in­demnizaţiei de şomaj, faţă de cuantu­mul din prezent, este de cel puţin 10%. Noul coeficient la care se va ra­por­ta ajutorul de şomaj, “indicatorul social de referinţă”, este definit drept “unita­tea exprimată în lei la nivelul că­reia se raportează prestaţiile băneşti – cu ex­cepţia indemnizaţiei de şomaj – supor­tate din bugetul asigurărilor pen­tru şo­maj în vederea încadrării în mun­că a anumitor categorii de persoane”. Acest coeficient se modifică prin hotărâre de guvern, “în funcţie de in­dicele de creş­tere a preţurilor de con­sum prognozat”. Potrivit ordonanţei de urgenţă care stipulează aceste măsuri, persoanele al căror drept la indemnizaţie de şomaj a fost stabilit înainte de data intrării în vigoare a ordonanţei beneficiază de acest drept în cuantumul aflat în plată la această dată. 
Potrivit unor surse neoficiale, s-a vrut neapărat “debranşarea” indemni­zaţiei de şomaj de salariul minim pe economie. Motivul este unul destul de clar : dacă salariul minim pe economie s-ar fi majorat în perioada următoare, Guvernul ar fi putut fi pus în neplăcuta situaţia de a nu mai avea bani pentru plata acestor drepturi. “Deşi există sem­ne de ameliorare a situaţiei de pe piaţa muncii, concretizate prin scăderea ratei şomajului, acestea se dovedesc a fi încă timide, astfel încât expectativa reluării trendului de creştere a ocupării este încă relativ prematură. Luând în considerare presiunea deja exercitată asupra bugetului asigurărilor pentru şomaj, în situaţia stabilirii unui nivel al salariului de bază minim brut pe ţară, garantat în plată pentru 2011 mai ridicat decât cel din 2010, este previ­zibilă crearea unor dificultăţi imediate în asigurarea resurselor pentru progra­mele finanţate din acest buget”, spun reprezentanţii Guvernului. 
Prin aceeaşi ordonanţă, s-a stabilit că şomerii nu vor mai primi indem­nizaţie de şomaj dacă refuză un loc de muncă, indiferent de distanţa faţă de localitatea de domiciliu în care se află postul ofertat, sau dacă nu participă la programe de formare profesională.
Astfel, în noile condiţii, şi dacă unui şomer i se oferă un loc de muncă la 150 sau 200 de kilometri de casă, riscă sistarea indemnizaţiei de şomaj dacă îl refuză.


Liderul Cartel Alfa Timiş : “Puterea de cumpărarea va scădea şi mai mult”

În momentul de faţă în Timiş sunt înregistraţi, conform evidenţei Minis­terului Muncii, 14.180 de şomeri, din care 6.646 sunt femei. Indemnizaţi cu 75% din salariul minim brut pe ţară sunt 8.461 de şo­meri, din care 3.772 femei. Până în prezent programele de ocu­­pare a forţei de muncă, destinate ca­tegoriilor defavorizate din judeţ, nu au prea funcţionat. Astfel, prin progra­mele Ministerului Muncii s-au încadrat în câmpul muncii, în 2010, doar 228 de şomeri “de lungă durată”, dintre care 121 sunt femei. Doar 16 persoane cu han­dicap au fost încadrate de angaja­torii timişeni, la care s-au adăugat 258 de persoane de etnie romă. Doar cinci tineri care au părăsit sistemul de pro­tecţie a copilului au putut fi încadraţi în Timiş anul acesta, şi nici măcar o sin­gură persoană eliberată din detenţie nu a reuşit să-şi găsească loc de muncă prin intermediul programelor Minis­terului Muncii.
Liderul timişean al confederaţiei sin­dicale Cartel Alfa, Ştefan Gogoşa­nu, spune că prin noul mod de calcu­lare a indemnizaţiilor de şomaj s-a dorit ca sindicatele să nu mai aibă nicio im­plicare în stabilirea cuantumului aces­tui drept. Acesta estimează că impactul social va fi unul foarte mare, iar pute­rea de cumpărare a unui număr mare de români va scădea şi mai mult. “În plus, stabilirea pragului de referinţă nu la salariul minim pe economie, ci la acel coeficient – indicatorul social de referinţă – va face ca de acum înainte valoarea indemnizaţiei de şomaj să fie exclusiv la latitudinea Guvernului. Astfel, şi patronatele, şi sindicatele erau implicate în negocierea salariului minim pe economie, raport la care se calcula şi indemnizaţia de şomaj”.
În opinia lui Ştefan Gogoşanu, teza potrivit căreia prin aceste măsuri s-ar încuraja ocuparea forţei de muncă nu e realistă. “Practic, s-a spus că prin aceste măsuri oamenii vor fi încurajaţi să îşi găsească un loc de muncă. Dar unde să lucreze de fapt aceste persoane? Oferta de locuri de muncă este extrem de subţire. Ceea ce înseamnă că, dacă oamenii nu îşi vor găsi locuri de mun­că, se va accentua migrarea spre ţă­rile vest-europene. Iar statul va pierde alţi şi alţi posibili contribuabili”, e de părere liderul sindical timişean.