Particularitatea sistemului medical american, legată de gestionarea cazurilor de HIV/SIDA, e că, deşi a alocat în mod constant sume imense pentru campanii de prevenire, acordă o asistenţă destul de palidă celor care au contractat virusul. Totuşi, în ultimele luni, după ce bugetele alocate campaniilor de prevenire a infectării au fost ajustate semnificativ, SUA se confruntă cu o creştere spectaculoasă a cazurilor de infecţie în masă cu HIV. Mărirea peste noapte a numărului de seropozitivi e cauzată în multe cazuri de creşterea popularităţii drogurilor opiacee injectabile, dar şi de greşeli flagrante ale unor unităţi sanitare.


1.800 de veterani, suspectaţi de infecţie cu HIV

Presa americană a criticat nu o dată modul în care Administraţia SUA se foloseşte de soldaţii mobilizaţi în zonele de conflicte, de care uită odată cu trecerea în rezervă a acestora. Astfel, nu o dată, veteranii U.S. Army s-au trezit că statul nu le decontează asistenţa medicală, necesară tratării unor boli contractate pe front sau că unităţile sanitare la care sunt repartizaţi pentru tratament oferă servicii extrem de proaste.
Unul dintre cele mai bune exemple în acest sens e cel mediatizat la sfârşitul lunii trecute, legat de posibila infectare cu HIV a peste 1.800 de veterani, în urma unor consultaţii la un spital militar. Potrivit presei americane, peste 1.800 de veterani de război americani ar putea fi infectaţi cu viruşi periculoşi, cum ar fi cel hepatic sau imunodeficitar, după consultaţii la secţia de stomatologie a unui spital pentru veterani, în statul Missouri. Centrul medical pentru veterani „John Cochran VA”, din oraşul Saint Louis, a trimis recent e-mailuri unui număr de 1.812 veterani, anunţându-i că ar putea fi infectaţi cu hepatita B, hepatita C sau virusul HIV, a declarat un membru, din partea statului Missouri, al Camerei Reprezentanţilor, Russ Carnahan. El a precizat că solicită demararea unei investigaţii în acest caz şi că i-a trimis o scrisoare preşedintelui Barack Obama. „Este absolut inacceptabil. Niciun veteran care a luptat în război şi şi-a riscat viaţa pentru această naţiune nu ar trebui să îşi facă griji în legătură cu siguranţa sa personală, când beneficiază de serviciile de sănătate atât de necesare în cadrul unui spital al Administraţiei Veteranilor,” a spus politicanul democrat. Cauza infecţiei în masă a fost identificată ca fiind legată de nesterilizarea corespunzătoare a instrumentelor medicale folosite.
Potrivit CNN, nu este prima oară în cursul acestui an când un spital s-a făcut vinovat de nerespectarea procedurilor corespunzătoare. La începutul lunii trecute, Spitalul “Palomar”, din San Diego, California, a trimis scrisori oficiale unui număr de 3.400 de pacienţi care au efectuat colonoscopii şi alte analize medicale, informându-i că sunt expuşi riscurilor unor infecţii, din cauza instrumentelor refolosite.


Washington, “epicentrul HIV”

Potrivit Administraţiei americane, capitala federală, Washington, este afectată de o epidemie de SIDA fără precedent, cu un procent de aproape 3% dintre cetăţeni seropozitivi, în special în rândul populaţiei de culoare şi a persoanelor cu vârsta de peste 40 de ani, potrivit unui studiu al serviciilor sanitare din oraş. Astfel, rata de infectare la Washington, care are circa 600.000 de locuitori, este mai mare decât în state mai sărace precum Burkina Faso sau Ucraina (unde există 1,6% seropozitivi, potrivit programului O.N.U. pentru SIDA). Persoanele cele mai afectate sunt cele de culoare şi adulţii cu vârste între 40 şi 49 de ani (circa 7% seropozitivi în aceste segmente ale populaţiei). Femeile albe (0,2% seropozitivi) şi femeile de origine hispanică (0,7% seropozitivi) sunt cel mai puţin afectate de maladie. “Pentru unii, 3% dintre persoanele în viaţă infectate cu virusul HIV poate părea o cifră mică. Dar prin comparaţie, mai puţin de 0,5% dintre americani în general sunt afectaţi de cancer”, precizează un raport al Departamentului de Stat al SUA.
În general, potrivit normelor internaţionale, o epidemie este considerată ca fiind generalizată şi gravă atunci când procentul celor bolnavi în rândul locuitorilor dintr-o anumită zonă geografică depăşeşte 1%.


Opiul, principal vinovat pentru înmulţirea cazurilor de HIV

În afară de gafele din sistemul american sau de neajunsurile legate de finanţare, o cauză majoră de creştere a numărului de infectări cu HIV în SUA este considerată utilizarea drogurilor opiacee injectabile, care provin în special din Afganistan şi care au dobândit în SUA, dar şi în ţările vest-europene, o foarte mare popularitate, odată cu debutul crizei economice, fiind ceva mai ieftine.
Astfel, conform Biroului O.N.U. pentru Combaterea Drogurilor şi Crimei, cantităţile enorme de opiu produse în Afganistan ucid, inclusiv prin creşterea cazurilor de infecţie în masă cu HIV, mai multe persoane decât războiul purtat de forţele aliate în această ţară. 
Cu un procent de 92% din opiul produs în lume, Afganistanul alimentează o piaţă de 65 de miliarde de dolari, ce finanţează insurgenţa şi grupările criminale, în special în Asia Centrală, Rusia şi Balcani, potrivit unui raport al Biroului O.N.U. din acest an. Conform aceluiaşi document, opiul, consumat de 15 milioane de toxicomani, provoacă moartea a circa 100.000 de persoane pe an şi accentuează răspândirea virusului HIV. “Confiscarea opiului afgan acolo unde se produce este infinit mai eficientă şi mai ieftină decât acolo unde se consumă”, subliniază directorul general al agenţiei O.N.U., Antonio Maria Costa. Numărul anual al victimelor consumului de produse derivate din opiu în ţările membre N.A.T.O. (10.000 de morţi) este de cinci ori mai mare decât cel al victimelor înregistrate de Alianţa Nord-Atlantică, în Afganistan, în opt ani de război.
În pofida unei uşoare diminuări din 2007, producţia de opiu în Afganistan a explodat în ultimii zece ani, ajungând la 6.900 de tone în 2009 . Până recent, lupta împotriva traficanţilor nu figura, totuşi, ca obiectiv în mandatele forţelor N.A.T.O. detaşate în zonă. Biroul O.N.U. crede că “implicarea directă a talibanilor în traficul de opiu le permite acestora să finanţeze o maşină de război din ce în ce mai sofisticată şi extinsă, iar fundamentaliştii nu ezită să lucreze cu organizaţiile criminale. Talibanii obţin până la 160 de milioane de dolari pe an din acest trafic”. În Afganistan, chiar dacă s-ar reuşi oprirea temporară a producţiei de opiu, există stocuri de peste 12.000 de tone, cantitate care ar satisface consumul mondial pe doi ani. “Posibilitatea ca aceste stocuri enorme de opiu să intre pe mâini greşite arată că este mai urgent ca niciodată să localizăm şi să distrugem aceste stocuri”, apreciază Antonio Maria Costa.
Zonele tribale de la frontiera afgano-pakistaneză, pe unde tranzitează 40% din opiul afgan, au devenit “cea mai mare zonă de liber schimb pentru tot ceea ce este ilegal: droguri, arme, elemente pentru fabricarea bombelor, bani din traficul de droguri şi de fiinţe umane”, aminteşte Costa.


Testare în masă pentru detectarea HIV

Îngrijorată de creşterea numărului de persoane infectate cu HIV, inclusiv prin consumarea frecventă de droguri injectabile, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a propus recent o strategie radicală de stopare a răspândirii SIDA, care propune testarea anuală a tuturor oamenilor din regiunile unde se înregistrează creşteri spectaculoase ale numărului celor infectaţi. Oficialii O.M.S. au venit cu ideea ca, an de an, toţi cei din zonele puternic afectate de HIV să fie examinaţi şi trecuţi pe medicamente anti-SIDA dacă se dovedesc a fi seropozitivi. Această măsură se crede că ar diminua considerabil numărul noilor infecţii, şi aceasta pentru că medicamentele antiretrovirale micşorează nivelul virusului din sânge, făcând transmiterea HIV prin intermediul sexului neprotejat mai puţin probabilă. Cu toate acestea, strategia a ridicat probleme privind etica şi implementarea sa.
În prezent, pacienţii seropozitivi nu sunt supuşi unui tratament medicamentos până când nu au nevoie, din cauza toxicităţii şi a efectelor secundare ale antiretroviralelor. Statele Unite au de mulţi ani o legislaţie care prevede înregistrarea celor infectaţi cu HIV şi SIDA, precum şi modalităţile de prevenire şi tratare a celor bolnavi. Cu toate acestea, din diferite sondaje de opinie, efectuate recent de instituţii specializate, a reieşit că multe persoane nu vor să divulge sau pur şi simplu nu ştiu că sunt infectate cu HIV, iar pe de altă parte, peste 30% dintre cei care trăiesc cu HIV nu sunt îngrijoraţi sau speriaţi şi nu îşi fac niciun fel de probleme din cauza acestei contaminări.