Injustitie

Salariu + spor de salariu intre 10 si 30% din salariul brut + vechime in munca intre 5 si 25% din salariul brut + 15% pentru cei cu titlul de doctor sau doctor docent + 10% pentru cei care lucreaza in mediul rural, adica in orase mai mici + 15% spor pentru "conditii deosebite de munca, grele, vatamatoare" + premii de final de an + premiul de 2% pentru "rezultate in activitate, apreciate ca valoroase" + decontarea chiriei (in Timisoara, de maximum 500 de euro de persoana) + sporul de concediu. Acestea pot fi "coordonate" de pe fluturasul de salariu al unui magistrat, al unui procuror sau al unui angajat din Justitie de pe segmentul "personal asimilat".

Dupa ce citesti astfel de informatii, iti inmuguresc in minte niste intrebari - unii spun de bun simt, altii, probabil, le catalogheaza ca impertinente sau, mai diplomatic, drept irelevante -, dar in privinta carora nu te impaci cu statutul de intrebare retorica. Trecem peste curiozitati gen "La cat s-ar ridica retributia unui angajat al Ministerului Justitiei, al carui nume este bifat la toate aceste casute privind sporurile si veniturile adiacente?" Dar raman altele...

De ce exista o discrepanta atat de mare intre drepturile unei categorii profesionale si drepturile multor altora platite din banul public? Cu ce unitate se masoara eficienta uneia sau a alteia dintre categoriile profesionale, atata vreme cat unii primesc, sau pot primi, sporuri si venituri adiacente care, puse cap la cap, sa insumeze inca un salariu - ce depaseste cu mult media? Profesorii au iesit in strada sa-si primeasca de la stat tichetele-cadou - pe care isi pot cumpara doua camasi mai modeste. Medicii nu au iesit inca in strada, punand pe stand-by perfuzia in vena omului sau bisturiul in vreun organ de-al pacientului, desi, din punct de vedere al remuneratiei, nu sunt, nici unii, nici altii, printre categoriile favorizate. Desi motive de spor ar fi si in cazul lor, si al altor bugetari : vechimea, titulatura de doctor si doctor docent, lucrul in mediul rural, premii de merit, decontarea chiriei.

Pe ce criterii se acorda aceste sporuri si venituri magistratilor, procurorilor si celorlalti angajati din Justitie? In gratiile cui trebuie sa intre si ce probe au de trecut pentru ca rezultatele sa le fie considerate "valoroase"?

In fine, o alta intrebare - nu malitioasa,ci doar desprinsa din contextul actual, pe care cei mai multi dintre noi l-am fi dorit mai altfel... - ar fi cati dintre magistratii care beneficiaza de aceste sporuri, prime, venituri au participat la realizarea programului Statul de Drept Europa de Sud-Est al Fundatiei Konrad Adenauer, organizat, in toamna anului trecut, la Bucuresti, impreuna cu Asociatia Barourilor Americane, raspunzand, la intrebarea "De ce in cazurile de coruptie la nivel inalt sentintele sunt foarte des amanate sau sunt foarte mici?", fie ca "faptele de coruptie, chiar si la nivel inalt, nu reprezinta in sine un pericol pentru societate. De aceea nu ar trebui luata in considerare sanctionarea coruptiei in aceeasi masura precum cazurile ce sunt o amenintare la adresa societatii", fie ca "ar fi contradictoriu sa li se ceara o condamnare in cazuri de coruptie, cand in viata lor de zi cu zi sunt nevoiti sa fie corupti - de exemplu, in sistemul de sanatate unde serviciile medicale nu pot fi obtinute decat foarte greu fara mita". Sau cati ar fi raspuns la fel?

Nu contestam dreptul unora dintre magistrati si procurori la astfel venituri - pentru ca, am mai spus-o, exista si profesionisti si oameni care nu vand sentinte sau rechizitorii. Dar atata vreme cat sistemul nu-si cerne valorile de figuri care, moral, nu-l onoreaza, si cat statul va avea, teoretic, termene de comparatie intre categorii profesionale care nu au nimic in comun, problema aceasta va ridica semne de intrebare. In privinta sistemului ca tot unitar.