În cazul în care Ministerul Sănătăţi nu găseşte fondurile necesare pentru demararea construcţiei Institutului Regional de Oncologie din Timişoara, investiţia ar putea eşua, din cauză că, potrivit reglementărilor stabilite, Primăria Timişoara şi-ar putea revendica terenul cedat Ministerului Sănătăţii pentru realizarea acestui obiectiv. Deşi numărul de cazuri de cancer este în creştere de la an la an în partea de vest a ţării, autorităţile nu par să găsească resursele necesare acestei investiţii, care ar fi una extrem de utilă pentru toţi bolnavii de cancer din partea de vest a ţării.


Termen limită – doi ani pentru demararea investiţiei

Pentru că noul sediul al Spitalului Municipal Timişoara, de pe Calea To­rontalului, este tot în construcţie din 1994, fiind obiectul unui parteneriat public-privat eşuat, a fost abandonat din cauza lipsei fondurilor necesare, autorităţile încearcă să mai salveze ce se poate. Astfel, în 2009 s-a decis tre­cerea construcţiei nefinalizate şi a te­renului din domeniul public al muni­cipiului Timişoara şi administrarea Consiliului Local Ti­mişoara în dome­niul public al statului şi administrarea Ministerului Sănă­tăţii, pentru a se realiza aici Institutul Regional de On­cologie Timişoara.
Iniţial, Ministerul Sănătăţii s-a ară­tat extrem de interesat de o astfel de investiţie, pe care o justifica prin argumente valabile şi în prezent : “In­cidenţa cancerului în rândul populaţiei în România este în continuă creştere, iar Timişoara este un centru regional care deserveşte majoritatea pacien­ţilor din zonele învecinate (Caraş-Severin, Mehedinţi, Arad, Hunedoara etc.). În România funcţionează în prezent trei institute de oncologie, la Bucureşti, Cluj, şi la Iaşi, zona de vest rămânând descoperită sub acest aspect”.
În momentul transferului respec­tivului teren din administrarea Con­siliului Local în cea a Ministerului Să­nătăţii, Primăria Timişoara a pus o condiţie, oarecum rezonabilă. În cazul în care construcţia Institutului Regio­nal de Oncologie nu demarează în termen de maximum doi ani de la data emiterii hotărârii, imobilul de pe Calea Torontalului şi cele două parcele pe care este situat vor reveni în domeniul public al Municipiului Timişoara şi în administrarea Consiliului Local.
Ceea ce înseamnă că, dacă în ur­mătoarele luni nu se vor găsi banii ne­cesari pentru definitivarea documen­taţiei aferente şi demararea construc­ţiei, proiectul legat de Institutul On­cologic Timişoara moare în faşă.


Ministerul Sănătăţii, mai preocupat de Institutul Oncologic Iaşi

Deşi ar fi trebuit să fie interesat să aloce fondurile necesare pentru pregătirea demarării institutului timişorean, Ministerul Sănătăţii pare să aibă o altă strategie.
Astfel, oficialii din Sănătate au anun­­ţat în această săptămână că, în­cepând de luna viitoare, va aloca peste 150 milioane de lei pentru reabilitarea unor secţii de oncologie din spitalele judeţene, a centrelor specializate, precum şi pentru dotarea cu apara­tură medicală de specialitate a unită­ţilor sanitare. Cea mai importantă sumă, aproximativ 45 milioane de lei, a fost repartizată noului Institut Onco­logic din Iaşi pentru achiziţionarea de aparatură medicală cu care va fi do­tată noua unitate, Ministerul Sănătăţii estimând că institutul oncologic ie­şean va fi funcţional din a doua jumă­tate a acestui an. “Aşa cum am promis, anul acesta priorităţile de investiţii privesc domeniul oncologic. Vom aloca aproximativ 110 milioane de lei pentru dotarea unităţilor sanitare cu echipamente medicale de înaltă per­for­manţă şi peste 42 milioane de lei pentru efectuarea lucrărilor de repa­raţii capitale si reabilitare a secţiilor de oncologie”, a declarat ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, care nu a men­ţionat absolut nimic despre realizarea unor institute noi de oncologie.
De altfel, şi lista investiţiilor anun­ţate pentru acest an în domeniul on­cologiei nu cuprinde institutul de la Timişoara, în ea figurând Institutul Oncologic „Al. Trestioreanu” Bucu­reşti, Institutul Oncologic „I. Chiri­cuţă” Cluj Napoca, Spitalul Clinic Ju­deţean de Urgenţă Craiova, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoa­ra, Spitalul Clinic Judeţean Mureş – banii urmând a fi investiţi atât pentru re­paraţii capitale, cât şi pentru dotare cu aparatură de specialitate.
Deci, dacă se preocupă de dotarea Secţiei de Oncologie de la Spitalul Ju­deţean Timişoara, Ministerul Sănă­tăţii nu are, cu siguranţă, prea mari planuri sau aşteptări legate de noul Institut.
Cu toate acestea, senatorul timi­şean Gheorghe David, care a susţinut la discutarea proiectului de buget pen­tru 2011 necesitatea alocării de fon­duri pentru demararea acestei inves­tiţii, se declară optimist. “Deocam­dată, s-au alocat banii necesari pentru studiul de fezabilitate. Ca atare, aceste fonduri urmează a fi valorificate, trebuie văzut exact care va fi structura clădirii, cum va fi compartimentată şi aşa mai departe. Şi, în funcţie de concluziile acestui studiu de feza­bilitate, se va vedea cum vor fi repar­tizaţi banii”, ne-a declarat senatorul P.D.-L. Gheorghe David.
Deputatul timişean P.D.-L. prof. dr. Ştefan Drăgulescu spune însă că e greu de precizat în acest moment ceva cert legat de această investiţie, deşi admite că este necesară.


Incidenţa cancerului este în creştre în vestul ţării

Dacă realizarea Institutului Regio­nal de Oncologie este în momentul de faţă sub semnul întrebării, incidenţa cancerului este crescută în vestul ţării, fiind una dintre principalele cauze de mortalitate în Banat, alături de bolile cardiovasculare. Din păcate, puţinele iniţiative ale statului, menite să ajute în lupta împotriva cancerului, au fost abandonate pe parcurs, din cauza lipsei fondurilor sau a interesului. De exemplu, din cauză că în foarte multe zone ale ţării incidenţa anumitor tipuri de cancer este în creştere, Mi­nisterul Sănătăţii, în urma presiunilor U.E., crea în urmă cu trei ani Registrul Naţional de Cancer, o bază largă de date legată de particularităţile zonale ale afecţiunilor oncologice.
În urma iniţiativei de înfiinţare a Registrului Naţional de Cancer, s-a creat şi o structură teritorială. E vorba de Centrul de Implementare a Regis­trului Regional de Cancer Vest, al cărui rol este de a asigura coordonarea ac­tivităţilor de înregistrare a datelor le­gate de afecţiunile oncologice din ju­deţele regiunii de dezvoltare Vest : Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, şi care ar fi colaborat foarte bine cu viitorul Institut Regional On­cologic Timişoara. “Din păcate, nu sunt fonduri alocate special în acest sens. De fapt, nu au fost niciodată – Minis­terul Sănătăţii a promis, odată cu în­fiinţarea Registrului, că va aloca fonduri speciale pentru finanţa­rea acestui program, promisiune care nu a fost însă respectată”, ne-a decla­rat medicul Camelia Claici, coordo­natorul Centrului de Implementare a Registrului Regional de Cancer Vest.
În Timiş apar anual peste 2.200 de cazuri noi de cancer, incidenţa anuală fiind de 335 de cazuri noi la 100.000 de locuitori. Tot la noi se înregistrează cea mai mare prevalenţă a cancerului din zona de vest – 25‰, faţă de 24‰ în Caraş-Severin, 23‰ în Arad sau 17‰ în Hunedoara. De asemenea, Timişul e pe locul doi în regiunea Vest ca mor­talitate cauzată de cancer – Aradul e primul, cu 245 de decese la 100.000 de locuitori, urmat de Timiş cu 240 de decese la 100.000 de locuitori, Caraş-Severin cu 239 de decese la 100.000 de locuitori şi Hunedoara cu 218 decese la 100.000 de locuitori.
Potrivit aceluiaşi Registru Regio­nal de Cancer, cele mai des întâlnite afecţiuni oncologice din Timiş sunt can­cerul bronhopulmonar, cancerul colorectal, cancerul de sân, cancerul de col uterin, cancerul de stomac, cancerul de prostată şi cancerul de piele, care reprezintă peste 60% din totalul cazurilor noi.
Şi dacă numărul cazurilor de can­cer este în creştere, numărul medici­lor specialişti este în scădere. “La 420.000 de bolnavi de cancer, avem doar 220 de medici, ceea ce face să nu se poată vorbi despre o relaţie auten­tică între medic şi pacient. Acesta este tot rezultatul subfinanţării sistemului de sănătate. Colegiul Medicilor a atras atenţia cu privire la aceste lucruri, dar nu s-a luat nici o măsură”, declara preşe­dintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoaie, la o conferinţă recentă la care au participat reprezen­tanţii Aso­ciaţiei Bolnavilor de Cancer Timişoara.


Iniţiative private inimoase

Anual, în 4 februarie se sărbă­toreşte Ziua mondială de luptă îm­potriva cancerului, iar pe 15 februarie, Ziua mondială de luptă împotriva cancerului la copil. 
Pentru a marca aceste eveni­mente pe 4 şi 5 februarie, în Iulius Mall voluntarii Asociaţiei Little People, care oferă sprijin şi asistenţă tinerilor şi copiilor afectaţi de cancer, vor pregăti brăţările galbene ale campaniei “Poţi şi Tu!” (care are scopul de a strânge fonduri pentru reabilitarea unor secţii de terapie pentru copiii bolnavi de cancer) şi multe alte surprize pentru publicul larg.