De ani de zile, Parlamentul conduce detaşat în topul instituţiilor care se “bucură” de cea mai proastă percepţie din partea românilor. Totuşi, remarcă ultimul studiu al Institutului pentru Politici Publice, legat de activitatea parlamentară, parcă niciodată Legislativul nu oferit mai multe mostre de degringoladă instituţională şi haos ca în sesiunea septembrie - decembrie 2010. Timişul are trei nominalizări în acest raport : senatorul P.D.-L. Gheorghe David, pe lista senatorilor cu cele mai multe luări de cuvânt, Valeriu Tabără, actual ministru al Agriculturii, printre deputaţii cu cele mai multe iniţiative legislative adoptate, şi Claudiu Ţaga, ex-P.N.L.,


Un bilanţ dezastruos

Raportul de Monitorizare a se­siunii parlamentare septem­brie - decembrie 2010, realizat de către Institutul pentru Poli­tici Publice, indică faptul că această ultimă sesiune parlamentară a anului trecut a arătat, în primul rând, cât de adâncă este ruptura între Putere şi Opoziţie şi cât de reduse sunt astăzi şansele con­ci­lierii în numele interesului pu­blic pe care parlamentarii pre­tind că îl reprezintă.
În lipsa unui consens poli­tic asupra principalelor obiective de dezvoltare a societăţii româ­neşti, spun reprezentanţii I.P.P., disputa dintre Putere şi Opoziţie a paralizat activitatea Legisla­tivului, niciuna din părţi nefiind dispusă să investească minime eforturi pentru a depăşi acest obstacol.
Tensiunile existente în plan public între Putere şi Opoziţie au escaladat până la situaţii de blocaj în activitatea propriu-zisă a Legislativului. A fost sesiunea cu cele mai multe apeluri la Curtea Constituţională, pe care Opoziţia le-a înaintat, o expli­caţie în acest sens fiind şi ten­siu­­nile politice între formaţiunile componente ale Parlamentului. 
Pe lângă haosul generat în Parlament de “războiul de ghe­rilă” între Putere şi Opoziţie, se­siunea septembrie - decembrie 2010 poate fi socotită şi una a independenţilor. În acest sens, Timişul este nominalizat de către I.P.P. cu exemplul depu­tatului P.N.L. Claudiu Ţaga, care a devenit independent în ultimele săptămâni ale anului trecut.
“Pe lângă versatilitatea cu­tumelor cu care eram obişnuiţi din Parlament, anumite ma­nifes­tări independente ale unor par­lamentari au fost duse până la extremă. De altfel, în această se­siune s-a înregistrat un nu­măr considerabil de dezertări politice (câteva exemple : Călin Potor ales din partea P.D.-L., actual mem­bru în grupul P.N.L., Cătălin Che­re­cheş ales din partea P.S.D.+P.C., actual depu­tat independent, Claudiu Ţaga ales din partea P.­N.L., actual deputat indepen­dent, şi sena­torii Gabriel Mutu, P.D.-L., de­venit independent, Iulian Bă­descu, care a migrat de la P.D.-L. la P.S.D., şi Geor­gică Se­verin, P.D.-L., devenit indepen­dent), deşi calendaristic până la urmă­toarea campanie electo­rală ar mai fi timp. Exce­sele de inde­pendenţă ale unor parla­men­tari, justificate de pre­tinsul sis­tem electoral uninomi­nal prin care au fost aleşi, au frag­men­tat şi mai mult coeren­ţa politică din Parlament”, spun raportorii I.P.P.


O imagine de degringoladă instituţională

 

Conform raportului Institu­tului pentru Politici Publice, ten­siunile din Parlament, inclusiv în jurul incidentului dat de adop­tarea în Camera Deputaţilor a unei legi fără cvorumul nece­sar, au dus imaginea Parla­men­tului aproape în derizoriu. “Deşi con­sideră că vinovaţii pentru aceas­tă imagine nefavorabilă sunt alţii (presa sau O.N.G.-urile), de data aceasta, uitându-ne înapoi la modul în care s-a de­liberat în Camera Deputa­ţilor, parlamen­tarilor le va fi foar­te greu să dea vina pe altci­neva atâta vreme cât ei înşişi s-au pretat la un com­portament sub­urban, cu îmbrân­celi, înjură­turi, scene violente şi materiale cu conţinut calom­nios”, apre­ciază reprezentanţii I.P.P.
În acest context, activita­tea legislativă a avut de suferit, fiind blocată de războiul politic. Multe dintre legile propuse au fost respinse, fiind paralele cu reali­tatea, în sensul că prevede­rile sti­pulate de respectivele pro­iec­te de lege existau deja într-o lege deja în vigoare, iniţiatorii propu­nerilor legislative nu pre­cizau sursele financiare nece­sare apli­cării măsurilor propuse, sau im­plicaţiile economice ale respec­tivei iniţiative nu erau precizate. Din acest punct de vedere, I.P.P. a considerat rele­vantă nu conta­bilizarea parla­mentarilor cu cele mai multe iniţiative legis­lative, ca indice al performanţei legislative, ci rea­lizarea unui cla­sament al parla­mentarilor cu cele mai multe legi adoptate, cla­sament în care, pe locul doi, se găseşte un depu­tat din Timiş : Valeriu Tabă­ră, actual minis­tru al Agricul­turii. 18 din cele 103 iniţiative legislative propuse din 2008 până în prezent de Va­leriu Ta­bă­ră au devenit legi. “Re­mar­căm prezenţa în acest clasa­ment a actualului ministru Vale­riu Tabără, care a continuat să co-semneze proiecte de lege chiar şi în această sesiune cât a deţinut şi portofoliul ministe­rial”, spun raportorii I.P.P.
Din păcate, la Senat, niciun reprezentant al Timişului nu a prins vreun loc în “top 10” al senatorilor cu cele mai multe iniţiative legislative devenite legi.
Timişul are reprezentanţi în topul deputaţilor cu cele mai puţine luări de cuvânt în plen – Claudiu Ţaga, cu o singură lua­re de cuvânt, dar şi al senatorilor cu cele mai multe luări de cu­vânt – senatorul P.D.-L. Gheor­ghe David, cu 127 de luări de cuvânt. Faţă de anii trecuţi, când miniştrii nu mai dădeau cu anii pe la Parlament, în această sesiune lucrurile s-au schimbat. “Gradul de participare al depu­taţilor ce deţin şi funcţii de mi­niştri a fost unul extrem de ri­dicat prin comparaţie cu sesiu­nile anterioare, având pe pri­mul loc pe ministrul Agricul­turii, Valeriu Tabără, P.D.-L. cu 97% prezenţă şi pe alţi cinci miniştri ce au înregistrat un procent de prezenţă mai mare de 70% : Valerian Vreme, P.D.-L., ministrul Comunicaţiilor, cu 93,6% prezenţă, Ioan Botiş, P.D.-L., ministrul Muncii, cu 88,9% prezenţă, Gheorghe Ia­lomiţianu, P.D.-L., ministrul Fi­nanţelor, cu 83% prezenţă, şi Elena Udrea, P.D.-L., ministrul Dezvoltării Regionale şi Turis­mului, cu 83% prezenţă”, mai consemnează raportul I.P.P.
Ca prezenţă la lucrări a de­putaţilor, Timişul, în calitate de circumscripţie electorală, are un procent de 69,5% care îl si­tuea­ză la jumătatea clasa­mentului. La Senat lucrurile stau ceva mai bine, senatorii timi­şeni având, cumulat, o prezenţă de 86%, plasând judeţul pe locul trei în clasamentelor judeţelor cu cea mai bună prezenţă la lucrările Senatului.