Institutul Regional de Oncologie, blocat de lipsurile de inventar

Deşi Timişul s-a numărat printre puţinele judeţe care, în acest an, au primit bani de la buget pentru investiţii în domeniul sanitar, alocându-i-se bani pentru demararea con­strui­rii Spitalului Regional de Oncologie, ce va fi amenajat în clădirea din Calea Torontalului care ar fi trebuit să fie noul Spital Municipal, proiectul este blocat de luni bune. Şi aceasta din cauza unor neînţelegeri legate de preluarea patrimoniului, între Primărie, Spitalul Municipal şi Direcţia de Sănătate Publică. Problema care a îngheţat proiectul este legată de nişte materiale de construcţie de aproximativ 300.000 de euro, care au dispărut fără urmă. Din acest motiv, nicio instituţie nu vrea să-şi asume responsabilitatea acestei lipse de inventar.

Doi ani de predare-primire

Construcţia a ceea ce trebuia să fie noul Spital Municipal, de pe Calea Torontalului, a fost de­marată la mijlocul anilor '90 de către Ministerul Sănătăţii, dar nu a fost finalizată din cauza lip­sei de fonduri. Nu s-a mai lucrat nimic pe acest şantier de mai bine de 11 ani, de când imobilul este tot în conservare. În 2003, clădirea nefinalizată a fost trans­ferată din administrarea Minis­terului Sănătăţii în adminis­tra­rea Consiliului Local. Primăria a încercat realizarea unor parte­neriate public-privat pentru finalizarea construcţiei, însă reprezentanţii Municipalităţii susţin că Ministerul Sănătăţii a fost total dezinteresat de aceste variante. Ca atare, şi investi­torii s-au lăsat păgubaşi.

În 2008 a apărut ideea în­fiin­ţării aici a unui Institut Re­gional de Oncologie, iar în mai 2009, Primăria a aprobat trece­rea construcţiei  înapoi în dome­niul public al Statului Român şi administrarea Ministerului Să­nătăţii, pentru realizarea Insti­tu­tului Regional de Oncologie, investiţie motivată prin faptul că incidenţa cancerului în rân­dul populaţiei din vestul ţării este în continuă creştere, iar Timi­şoara este un centru regional care de­serveşte majoritatea pacienţi­lor din zonele învecinate. Ca atare, la Timişoara ar urma să se înfiinţeze un al treilea Insti­tut de Oncologie, după cele din Bucureşti şi Iaşi. Proiectul pare însă să fi îngheţat la nivel local, lucru care i-a exasperat şi pe re­prezentanţii Ministerului Sănă­tăţii. Pentru că, deşi s-a dat o Ho­tărâre de Consiliu Local în acest sens, Primăria Timişoara nu a făcut încă protocolul de preda­re-primire cu Direcţia de Sănă­tate Publică, ca reprezentant al Ministerului Sănătăţii.

“Am rugat Primăria şi D.S.P. Timiş să urgenteze finalizarea şi semnarea protocolului de pre­luare a clădirii. Am alocat 1,1 milioane de lei pentru realiza­rea studiului de fezabilitate ne­cesar, pentru că în mod cert mai sunt lucruri care trebuie schim­bate”, a declarat ministrul Sănă­tăţii, Cseke Attila, în luna mar­tie a acestui an, cu ocazia unei vizite la Timişoara. De atunci nu s-a schimbat mai nimic.

Îngrijorări legate de blocarea investiţiei

Problema a fost luată în dis­cuţie la ultima şedinţă a Consi­liului Local, în urma unei inter­pelări făcute pe această temă de către consilierul local P.D.-L. Ovidiu Ciuhandu, care a ară­tat că respectiva investiţie este singura de acest gen cuprinsă în buget în 2011 şi, în aceste condiţii, este de neînţeles de ce Primăria nu poate transfera clă­direa respectivă. “De luni de zi­le se aşteaptă trecerea fizică a acelui imobil la Minis­terul Să­nă­tăţii. A făcut şi mi­nistrul Sănătăţii, Cseke Attila, un apel în acest sens, şi este greu de înţeles de ce Primăria nu e în sta­re să predea clădirea respecti­vă. În acest fel, dema­rarea in­vestiţiei se tergiver­sează”, ne-a declarat Ovidiu Ciuhandu.

Primarul Gheorghe Ciu­handu a declarat, ca urmare a acestei interpelări, că Direcţia de Sănătate Publică nu vrea să-şi asume nicio răspundere, deşi Primăria a  pregătit documen­taţia. Primarul Timişoarei a de­clarat că problema este legată de o serie de materiale depo­zitate în clădirea în construcţie, materiale care aparţin Spita­lului Municipal Timişoara.  “Noi nu am preluat niciun fel de ma­teriale de inventar de la spital. Spitalul a avut predate în cus­todia constructorului nişte ma­teriale, care materiale sunt zidite acolo într-un subsol. Di­recţia de Sănătate Publică nu-şi asumă răspunderera, Spitalul nu-şi asumă răspunderea, iar constructorul nu discută cu Pri­măria pentru că nu are niciun titlu legal şi am căutat să deblo­căm situaţia. Am epuizat toate mijloacele şi posibilităţile pe care le-am avut pentru a deblo­ca această situaţie”, a declarat Gheorghe Ciuhandu.

Materialele respective la care face referire primarul Ti­mişoarei au dispărut fără urmă din subsolul clădirii aflate în conservare. Este vorba despre termopane şi calorifere în valoa­re de de 300.000 de euro, care nu sunt de negăsit.

Situaţia a ieşit la iveală abia în ultimele luni, când s-a desco­perit un act legat de aceste ma­teriale, care se presupune că sunt în custodia firmei Italrom, societate care s-a ocupat de con­strucţia clădirii, până la mo­mentul sistării lucrărilor. În mo­mentul în care s-a verificat fap­tic existenţa acestor mate­riale, s-a descoperit că ele nu mai existau în subsolul în care se presupune că erau depozitate. 

Corpul de Control al Primă­riei a început verificarea aces­tei situaţii, însă până acum nu s-a ajuns la o concluzie clară. Practic, din cauza acelor mate­riale lipsă din inventar, nicio instituţie nu vrea să-şi asume răspunderea preluării acestei situaţii, care încă nu este eluci­da­tă. Nu se ştie însă cât s-ar mai putea prelungi această situaţie. “E la fel de adevărat că nu poate exista pretenţia preluării unor materiale ca atare, zidite în nişte camere, fără să fie inventariate”, spune consilierul local Ovidiu Ciuhandu.

Variante care încă nu au dus niciunde

Pentru rezolvarea tempo­rară a acestei probleme, din­spre Primărie a venit propune­rea separării valorii materia­lelor aflate în custodie de va­loarea totală a investiţiei, ur­mând ca Primăria să predea spitalul fără aceste materiale aflate în custodie, urmând ca ulterior să se lămurească pro­blema. “Practic, acele mate­riale de pe inventar sunt singu­rul impediment legat de pro­cesul de predare-primire a spi­talului. Noi am somat Italrom să predea custodia. Rămâne de văzut cum vom putea rezol­va această situaţie”, spune Martin Staia, şeful Direcţiei de Patrimoniu a Primăriei Ti­mişoara. Însă în cazul Italrom s-a cerut încă din 2009 deschi­derea procedurii de insolven­ţă, lucru care complică şi mai mult lucrurile.

“Noi am cooperat cu Pri­măria pe această problemă şi le-am răspuns la adresa pe care ne-au trimis-o. Chestiunea respectivă legată de custodia acestor materiale e însă una foarte veche, cu mult înainte de demararea procedurilor de insolvenţă”, precizează Ma­rius Cârceie,  reprezentantul societăţii care a derulat pro­cedurile de insolvenţă în cazul Italrom Construcţii.

”Cert e că aces­te mate­riale au fost în custodia Ital­rom. Ele sunt ale Spitalului Municipal. Circulă însă o serie de zvonuri legate de faptul că aceste materiale, de fapt, nu ar fi existat niciodată. Oricum, noi am venit cu varianta ca spitalul să fie preluat de către Direcţia de Sănătate Publică fără custodie, urmând ca, în timp, să rezolvăm şi situaţia legată de aceste materiale. Problema e că până acum am avut întâlniri şi para-întâlniri şi nu s-a ajuns la o soluţie clară”, susţine Martin Staia.

La rândul lor, reprezen­tanţii Direcţiei de Sănătate Publică Timiş susţin că, dacă nu se clarifică situaţia legată de inventar, imobilul nu poate fi preluat. “Primăria, în a cărei administrare se află în pre­zent clădirea, trebuie să fina­lizeze inventarul. În momentul în care acest lucru e realizat, noi suntem cooperanţi şi pre­luăm imediat imobilul”, pre­cizează Dana Şpac, purtătorul de cu­vânt al Direcţiei de Să­nătate Publică Timiş.

Managerul Spitalului Mu­n­i­cipal, Octavian Mazilu, crede că problema acestui transfer şi a acelor materiale aflate în custodie ar trebui să fie tranşată în cadrul unei întâlniri dintre autorităţile implicate, întâlnire în urma că­reia să se ajungă la nişte con­cluzii clare.“Problema este între Primărie şi Direcţia de Sănătate Publică, instituţia care trebuie să preia spitalul. Urmează să stabilim în perioa­da următoare o întâlnire în acest sens, şi să sperăm că lucrurile se vor rezolva într-o manieră pozitivă”, ne-a declarat mana­gerul Spitalului Municipal, in­stituţie care deţine bunurile afla­te în custodie.

“În mod normal, un pro­ces de predare-primire a unui imobil nu se poate realiza fără un protocol care să prevadă şi un inventar clar al bunurilor predate, respectiv primite. În cazul respectiv, când sunt im­plicate şi bunurile unui terţ, e important de aflat dacă insti­tuţia care administrează imo­bilul le-a preluat, şi există şi înscrisuri în acest sens. Pentru că nu poate răspunde decât pen­tru ce a preluat”, spune Lazăr Gruneanţu, decanul Baroului de Avocaţi Timiş.

O investiţie mai mult decât necesară

Această investiţie, care e acum tergiversată la nivel local, este una mai mult decât nece­sa­ră în Timiş, unde apar anual peste 2.200 de cazuri noi de cancer, incidenţa anuală fiind de 335 de cazuri noi la 100.000 de locui­tori. Tot în Timiş se înregis­trează cea mai mare prevalenţă a cancerului din zona de vest – 25‰, faţă de 24‰ în Caraş-Severin, 23‰ în Arad sau 17‰ în Hunedoara. De asemenea, Timişul este pe locul doi în re­giunea Vest ca mortalitate cau­zată de cancer – Aradul e pri­mul, cu 245 de decese la 100.000 de locuitori, urmat de Timiş cu 240 de decese la 100.000 de locuitori, Caraş-Severin cu 239 de decese la 100.000 de locui­tori şi Hunedoara cu 218 decese la 100.000 de locuitori.

Potrivit Registrului Regio­nal de Cancer, cele mai des întâl­nite afecţiuni oncologice din Timiş sunt cancerul bronhopul­monar, cancerul colorectal, can­cerul de sân, cancerul de col ute­rin, cancerul de stomac, cance­rul de prostată şi cancerul de piele.