|
Agerpres:
editia 9 - 12 februarie 2012
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail
![]() -11°C Umiditate:85% Viteza vantului:Calm Vizibilitate:6 km 4.3554 3.2813Ancheta | 12 - 14 iulie 2010 | Diana MIHAI
Interpol cere sprijinul cetăţenilor pentru identificarea infractorilor periculoşiCăutaţi prin Interpol Interpol este în plină desfăşurare a Operaţiunii Infra-Red (acronim în limba engleză pentru Depistarea şi Arestarea Urmăriţilor Internaţional – Notificare Roşie – „International Fugitive Round-Up and Arrest – Red Notices”). Operaţiunea are ca scop depistarea a 450 de persoane urmărite internaţional, căutate sau despre care există indicii că ar putea fi în cele 29 de ţări participante la această acţiune. Toţi urmăriţii au fost condamnaţi sau sunt suspecţi de comiterea unor infracţiuni grave, precum omor, act sexual cu minori, viol sau trafic de droguri. „Operaţiunea a avut succes în localizarea şi arestarea unui număr mare de suspecţi, dar acum am rămas cu cazurile despre care nu avem informaţii noi privind ascunzătorile, motiv pentru care cerem ajutorul publicului. Este mai probabil ca cineva să-i recunoască pe unii dintre fugari pe o reţea de socializare sau un chat room, decât să-i vadă mergând pe stradă, însă în orice caz, îi rugăm pe oameni să ne transmită informaţii”, a declarat coordonatorul operaţiunii, Martin Cox, citat de Mediafax. Pe lista Interpol a infractorilor periculoşi sunt înscrise în prezent 26 de persoane. Până la această dată, au fost deja arestate sau localizate peste o sută de persoane urmărite la nivel internaţional şi peste 300 de cazuri au fost completate cu informaţii noi despre persoane date în urmărire prin Infra-Red, cum ar fi posibile locuri în care se află, informaţii cu privire la documentele lor de călătorie, fotografii, amprente şi numere de telefon. Informaţiile cu privire la reşedinţele persoanelor date în urmărire prin Operaţiunea Infra-Red sau a oricăror alte persoane urmărite la nivel internaţional pot fi transmise la adresa de e-mail fugitive@interpol.int. Totodată, chiar şi sub anonimat, prin intermediul programelor naţionale Crime Stoppers sau accesând www.csiworld.org, se precizează într-un comunicat publicat, joi, de Interpol. Potrivit sursei, cele 29 de ţări participante la operaţiunea Infra-Red sunt Albania, Australia, Austria, Bangladeş, Belarus, Belgia, Brazilia, Canada, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Lituania, Muntenegru, Olanda, Oman, Polonia, România, Africa de Sud, Spania, Suedia, Elveţia, Marea Britanie, Ucraina şi Statele Unite Americii. Suspectaţi de a fi comis delicte grave, printre care asasinate şi trafic de persoane, infractorii au fugit din ţările lor, în speranţa de a scăpa de Justiţie. Publicul este îndemnat să nu se apropie de suspecţi, consideraţi extrem de periculoşi. Doi români pe lista Interpol a infractorilor foarte periculoşi Pe lista Interpol a infractorilor periculoşi din România figurează două persoane. Căutat este Clămparu Ion, de 41 de ani, din Botoşani, căutat pentru trafic de persoane, despre care oamenii legii spun că ar fi forţat peste o sută de femei să se prostitueze în Spania. Poliţia crede că bărbatul are contacte în cluburi de noapte şi hoteluri din Marea Britanie şi Irlanda. Clămparu Ioan a fost trimis în judecată în 2004, de procurorii D.I.I.C.O.T., pentru trafic de persoane şi constituire de grup infracţional, alături de încă şapte persoane. În 2005, dosarul a fost strămutat de la Bucureşti la Tribunalul Sibiu. Grupul condus de Clămparu a strâns, din activităţi de crimă organizată, mai ales proxenetism, sume totalizând milioane de dolari. Potrivit rechizitoriului D.I.I.C.O.T., o parte din bani au fost folosiţi pentru a determina stoparea amplei anchete declanşate împotriva grupurilor de crimă organizată. În 2008, Tribunalul Sibiu l-a condamnat pe Clămparu la opt de ani de închisoare. În martie, anul acesta, Curtea de Apel Alba Iulia i-a majorat pedeapsa la 13 ani. Al doilea român pe lista Interpol este Ion Nicolae, de 46 de ani, din Brăila, condamnat la 25 de ani închisoare, pentru un omor deosebit de grav. Potrivit informaţiilor furnizate de Inspectoratul General al Poliţiei, “Brăileanul”, după cum era poreclit, a comis în 1994 un atac mafiot, împreună cu un alt individ, la Arad. Atacul s-a soldat cu uciderea prin împuşcare a unei persoane, rănirea, tot prin împuşcare, a unei a doua victime şi rănirea prin aplicarea a trei lovituri de cuţit celei de-a treia victime. Imediat după atac, Ion a dispărut fără urmă, trecând, probabil, frontiera de vest. În baza declaraţiilor martorilor şi a celor doi supravieţuitori, precum şi a probelor obţinute de anchetatori, “Brăileanul” a fost identificat, cercetat şi judecat în lipsă, fiind condamnat la 25 de ani de închisoare. |