Într-o lună, numărul vitezomanilor din Timiş a crescut cu 2.500

Timişul este un judeţ în care şoselele sunt confundate adesea cu pistele de Formula 1. Agenţii de circulaţie au aplicat în acest an peste 32.000 de sancţiuni vitezomanilor, unii prinşi de mai multe ori într-o lună. În medie, cel puţin un şofer pe zi circulă nebuneşte, putând în orice clipă să facă un accident rutier. Odată cu înrăutăţirea vremii, se preconizează o creştere a numărului accidentelor de circulaţie pe fondul neadaptării vitezei la condiţiile de drum, avertizează poliţiştii rutierişti.

Statistici îngrijorătoare

Odată cu înrăutăţirea vremii, po­liţiştii timişeni se aşteaptă la o creştere a frecvenţei evenimentelor rutiere având ca şi cauză principală viteza. Agenţii de circulaţie avertizează că vi­teza excesivă şi neadaptată la condiţiile de drum se află pe primele locuri în topul cauzelor generatoare de acci­dente rutiere pe şoselele din Timiş.

În ultimii doi ani, atât numărul ac­cidentelor care au avut la bază neadap­tarea vitezei la carosabil, cât şi al vic­timelor rezultate în urma acestora au crescut semnificativ. Potrivit statis­ticilor Serviciului Poliţiei Rutiere Ti­miş, în primele zece luni ale acestui an, pe fondul vitezei neadaptate la caro­sabil au avut loc 23 de accidente rutie­re grave soldate cu moartea a 11 persoa­ne şi rănirea gravă a altor 22. La aces­tea se adaugă şi un accident mortal.

Numărul celor prinşi în trafic cir­culând ca pe pistele de Formula 1 a crescut îngrijorător, cu peste 2.500 în decurs de o lună. Dacă la finele lunii septembrie se înregistrau 30.000 de sancţiuni date pentru viteză, până la sfârşitul lunii octombrie numărul şo­ferilor amendaţi pentru depăşirea vi­tezei regulamentare a ajuns la 32.507. Dintre aceştia, 456 de conducători auto au rămas şi fără permis de condu­cere după ce au fost depistaţi circulând cu depăşiri de peste 50 kilometri la oră a limitei de viteză legală.

Mai mult, spun poliţiştii rutierişti timişeni, sunt dese cazurile în care se constată că şoferii depistaţi circulând cu viteză peste limitele legale figurează în baza de date a Poliţiei cu fapte similare, unele la câteva luni sau chiar săptămâni distanţă. “E greu de făcut o statistică totală cu conducătorii auto depistaţi în mod repetat cu depăşiri ale limitei de viteză. Sunt foarte multe cazuri de conducători auto care şi-au făcut un obicei, care au un stil de a conduce cu viteză foarte mare. În acest sens se fac verificări în trafic, numele celui în cauză fiind introdus în baza de date şi poliţiştii află dacă acesta a recidivat”, spune comisarul-şef Nico­lae Istrat, responsabilul cu mass-media al Serviciului de Poliţie Rutieră Timiş.

Potrivit ofiţerului, sancţiunile apli­cate acestor vitezomani nu diferă faţă de cele aplicate şoferilor care încalcă limita de viteză ocazional, dacă aceştia nu se află pe lista celor cu alte fapte la activ, pedepsite cu suspendarea drep­tului de a conduce. “Sancţiunile sunt mai aspre pentru conducătorii auto vitezomani în cazul în care se constată că, în mai puţin de şase luni, respectivii au mai avut permisul de conducere suspendat pentru fapte similare sau altele pentru care se aplică această sancţiune. În astfel de situaţii, se adaugă un spor de pedeapsă pentru a doua faptă, i se majorează cu 30 de zile perioada de suspendare a dreptului de a conduce”, precizează comisarul-şef Istrat.

Poliţiştii rutierişti timişeni spun că au existat discuţii despre o înăsprire a legislaţiei rutiere pentru şoferii vitezo­mani, pentru a fi adusă la standardele din alte ţări europene, unde dreptul de a conduce poate fi suspendat până la nouă luni pentru atingerea unor valori de viteză mult peste limita legală, însă lucrurile nu s-au pus în practică. O altă propunere neconcretizată vizează confiscarea maşinii unui şofer care a condus cu viteză mult prea mare sau/şi în stare de ebrietate. Modificările ar putea fi operate în noul Cod Rutier despre care se tot vorbeşte de doi ani.

Frâne împotriva vitezomanilor

Ca măsuri de prevenire a acci­dentelor rutiere cauzate de viteză, Ser­viciul Poliţiei Rutiere Timiş amplasea­ză aparate radar în zone cunoscute pentru depăşiri ale limitelor legale. De altfel, Timişul este singurul judeţ din ţară care foloseşte radarele pe trei schimburi – şi asta pentru că noaptea, când şoselele sunt libere, şoferii au tendinţa să circule cu viteze mari, pes­te 80% dintre conducătorii auto sanc­ţionaţi fiind depistaţi de aparatele ra­dar în timpul nopţii.

Aparatele radar sunt prezente în general pe drumurile unde s-a constatat că şoferii au tendin­ţa de a conduce cu viteză, aparatele fiind mutate din două în două ore, pe DN 59, între Timişoara şi Moraviţa, pe DN 6, între Timişoara şi Sânnicolau Mare, apoi între Sânnicolau şi Cenad, şi pe DN 69, între Timişoara şi Oraviţa, în Timişoara, în Lugoj şi Deta. Agenţii de circulaţie avertizează însă că drumul care leagă Timişoara de Cenad este o şosea periculoasă, aici înregis­trându-se cele mai multe accidente din Timiş, majoritatea cu urmări grave.

Confundate adesea cu pistele de Formula 1 sunt DN 6 Timişoara - Lovrin - Cenad, DN 59 Timişoara - Moraviţa, DN 58 Găiteni - Gătaia, DN 69 Timişoara - Orţişoara. Se accele­rează însă nu doar în afara localităţilor, ci şi pe bulevardele intens circulate din Timişoara, în special, pe bulevardele Liviu Rebreanu, Vasile Pârvan, Take Ionescu, pe străzile A. Demetriade şi Simion Bărnuţiu, pe Calea Aradului, Calea Şagului şi pe Calea Lipovei.

Tot pentru un plus de siguranţă, pe şoselele din oraşe şi din judeţ au fost montate sute de calmatoare de trafic, dispozitive amplasate mai ales în apropierea trecerilor de pietoni din oraş, în preajma unităţilor de învă­ţământ şi în zonele cu risc crescut de accidente. Aceşti “paznici ai zebrelor” au fost montaţi în zonele în care poliţiştii rutierişti au sesizat fie tendinţa şoferilor de a circula cu viteză exce­sivă, fie un număr mai mare de acci­dente comise chiar la trecerile de pietoni. Efectele pozitive au fost vizi­bile la câteva luni de la montarea primelor limitatoare de viteză, “poliţişti culcaţi”, cum mai sunt denumite po­pular calmatoarele de viteză, statis­ticile rutiere indicând deja o reducere a numărului de accidente în zonele respective.