Un student timişorean trebuie să se descurce lunar cu o sumă mai mică decât salariul minim pe economie, şi există nemulţumiri ale cursanţilor unor importante universităţi de stat din Timişoara în legătură cu cuantumul taxelor şi condiţiile de cazare din campusurile din oraş. Acestea sunt doar două din concluziile studiului „Nevoile sociale ale studenţilor 2011”, lansat vineri de către Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România.


Un studiu-mamut

Vineri a fost făcut public de către Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România cel mai mare studiu realizat vreodată în România le­gat de dimensiunea socială a educaţiei. Studiul, numit “Nevoile sociale ale stu­denţilor – o prioritate ce necesită so­luţii”, a cuprins un număr de aproxi­mativ 20.000 de studenţi din 24 de uni­versităţi de stat, cu ajutorul a peste 50 de organizaţii studenţeşti locale, inclu­siv cele din Timişoara.
Studiul surprinde opiniile studen­ţi­lor referitoare la taxele din universi­tăţi, sursele de venituri ale studenţilor, burse, situaţia căminelor, a cantinelor şi a altor servicii studenţeşti oferite de către universitate. Conform studiului, la o serie de universităţi din Timişoara problema principala invocată de stu­denţi o reprezintă taxele universitare prea mari. Aproximativ 71% din stu­denţi consideră valoarea taxei de studiu ca fiind mare şi foarte mare. “Pe lângă taxa de studiu, universităţile percep o serie de alte taxe, mai mult sau mai puţin justificate, ca de exemplu taxa de în­scriere la facultate, taxa de înmatricu­lare, taxa de eliberare de adeverinţe, taxa de bibliotecă, taxa de eliberare a diplomelor”, se specifică în studiul iniţiat de către A.N.OS.R. 
Majoritatea studenţilor din Timi­şoara, cuprinşi în studiu, dispun lunar pentru acoperirea cheltuielilor de sume mai mici decât un salariu minim pe eco­nomie. Doar 10% au la dispoziţie o sumă mai mare de 700 de lei. Cel mai bine, relevă studiul, o duc, la nivel naţio­nal, studenţii Universităţii de Medicină “Carol Davila”, din Bucureşti, care, în medie, cheltuiesc lunar peste 700 de lei. În topul “studenţilor bogaţi” urmea­ză cei ai Universităţii “Ovidius”, din Constanţa, şi ai Universităţii Maritime, care au bugete între 500 şi 700 de lei. Timişoara e încadrată, alături de Cluj şi Iaşi, în rândul centrelor universitare unde un student trăieşte lunar cu sume cuprinse între 300 şi 500 de lei. Totuşi, mai rău o duc studenţii de la universi­tăţile mici, din Alba Iulia, Oradea, Sibiu, Suceava, Galaţi sau Baia Mare, unde majoritatea dispun lunar de un buget de maximum 300 de lei.
65% dintre studenţii timişoreni se întreţin numai din veniturile părinţilor şi ale rudelor şi doar 25% au un loc de muncă, cu program complet sau parţial. Peste 80% dintre studenţi consideră că bursa nu acoperă sau acoperă parţial chel­tuielile minime pentru masă şi cazare. Doar 7,4% dintre studenţi se întreţin în principal din burse.


Condiţii de cazare şi masă în curs de îmbunătăţire

Condiţiile din căminele timişo­re­ne, menţionează acelaşi studiu, sunt în­tr-un trend de îmbunătăţire, însă locurile de cazare rămân insuficiente.
În ceea ce priveşte cantinele stu­deneţeşti, raportul A.N.O.S.R. arată că doar 13,7% dintre respondenţi mănân­că zilnic în cantine şi 26.5% mănâncă o dată pe lună la cantină. Cu toate aces­tea, se consideră că nu e în regulă ca o universitate să nu aibă măcar o cantină studenţească, fiind menţionat în acest sens cazul Universităţii de Medicină “Victor Babeş”, din Timişoara, unde această facilitate lipseşte. 
Din cele 24 de universităţi în care s-a realizat sondajul, în doar trei cazuri peste o treime din studenţi s-au decla­rat mulţumiţi de cabinetele medicale. De asemenea, în majoritatea universită­ţi­lor, peste 60% din studenţi s-au declarat nemulţumiţi de serviciul de pază. În peste o treime din universităţi, studenţii s-au declarat extrem de nemulţumiţi de si­tuaţia bazelor sportive. Cel mai prost în­să, la indicatori, dintre toate struc­turile ce oferă facilităţi studenţilor, au ieşit Centrele de Consiliere şi Orien­tare Profesională. Astfel, în 16 universităţi, doar 20% din studenţi au auzit de Cen­trele de Consiliere, şi în majoritatea in­stituţiilor de învăţământ superior luate în calcul în sondaj doar 15% dintre stu­denţi s-au declarat mulţumiţi de activi­tatea acestor Centre.