Întreţinere cu executare

Probabil şi din cauza crizei financiare generalizate, dar şi a facturilor în creştere, restanţele neîncasate de Colterm de la populaţie şi agenţi economici sunt în creştere, venind tare din urmă şi datoriile acumulate de instituţiile rău-platnice. Dacă până acum Colterm apela la măsuri extreme de recuperare, cum ar fi executarea silită, în cazul societăţilor comerciale cu restanţe istorice neachitate, acum, pe rolul Judecătoriei Timişoara au apărut procesele în care se cere încuviinţarea executării silite în cazul unor asociaţii de proprietari. Reprezentanţii Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara susţin că acest demers este ilogic atâta vreme cât asociaţiile de locatari nu au patrimoniu propriu şi că e ca şi cum s-ar cere executarea silită pentru scara blocului.

Asociaţii de locatari, ameniţate cu executarea

Părând că nu mai este dispusă să accepte cazurile cronice de neplată, in­diferent de cine sunt protagoniştii debitori, Compania Locală de Termo­fi­care Colterm a declanşat la Judecătoria Timişoara o serie de acţiuni în instanţă prin care cere încuviinţarea executării silite în cazul unor restanţieri. În acest an au fost înregistrate la această instan­ţă mai mult de zece acţiuni de acest tip, cele mai multe dintre ele fiind îm­potriva unor asociaţii de locatari care au acumulat restanţe mari neplătite.

Conducerea Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara susţine însă că demersurile, în această formă, sunt lipsite de sens. „Colterm nu poate cere executarea silită a unei asociaţii de lo­catari, pentru simplul fapt că respec­tiva asociaţie nu deţine un patrimoniu propriu. Nu văd ce s-ar executa în aces­te cazuri. Scara blocului? Probabil că instanţa ar urma să stabilească luarea de măsuri de executare silită indivi­dual, împotriva proprietarilor restan­ţieri. Altfel, acţiunea aceasta nu are ni­ciun sens”,spune Petru Olariu, pre­şedintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara.

Reprezentanţii Colterm susţin în­să că aceste acţiuni în instanţă au, ca finalitate, îndreptarea executării silite spre fiecare debitor în parte. „Asociaţia este compusă din proprietari, iar măsu­ra de executare silită se va îndrepta împotriva lor, în funcţie de debitele res­tante pe care le-au acumulat. De obi­cei, se ia măsura debranşării, sunt rare situaţiile în care se ajunge la executare silită, pentru că, într-o astfel de situaţie de obicei debitorii plătesc. Avem multe procese pe rol de acest gen şi, când rea­lizează că riscă destul de mult refuzând să achite debitele restante, debitorii plă­tesc”, spune Laura Bondrilă, purtător de cuvânt al Colterm S.A.

Tăvălugul datoriilor

Colterm se pare că e silită să ape­leze la metode extreme de încasare a debitelor restante, din cauza tendinţei de creştere a cuantumului sumelor pe care trebuie să le recupereze. Anul tre­cut, cu ocazia prezentării unui plan de restructurare, Colterm făcea o trecere în revistă a sumelor pe care le are de în­casat, precizând că este vorba de 22,5 milioane de lei de la asociaţiile de proprietari, cu 130.000 de lei – restanţe mai vechi de trei luni, 1,3 milioane de lei de la agenţii economici şi încă 1,4 mi­lioane de lei de la instituţiile bugetare.

În acest an, odată cu prezentarea unei propuneri de compensare a dato­rii­lor la bugetul de stat cu suma pe ca­re Colterm o avea de încasat de la Gu­vern sub formă de subvenţii, Colterm a făcut un nou bilanţ al datoriilor. Con­form acestui nou studiu, situaţia econo­mică a Colterm nu este de invidiat, în primul rând din cauza întârzierii cu ca­re societatea îşi recuperează banii care i se cuvin pentru serviciile prestate. De la asociaţiile de locatari Colterm a de­clarat că are de recuperat 78,4 milioa­ne de lei, din care 4,1 milioane de lei, datorii mai vechi de trei luni. În cate­go­ria rău-platnicilor cronici au intrat, însă, în acest an şi instituţiile publice, în această privinţă Colterm precizând : „Se constată un volum ridicat de fac­turi restante de la instituţii publice, în sumă de 5,3 milioane de lei, şi agenţi economici, în sumă de 1,2 milioane de lei, aceştia fiind notificaţi şi preavizaţi că li se va întrerupe furnizarea apei calde în cazul neachitării debitelor”.

Datorii “fără speranţă”

Nu o dată, însă, datoriile restante se dovedesc a fi imposibil de recu­perat, indiferent de modul prin care se încearcă încasarea lor.

În cazul firmelor, în multe situaţii fiind vorba de societăţi comerciale de apartament, care stăteau cu chirie, insolvenţa sau falimentul declarat face ca achitarea facturilor restante pentru agentul termic livrat să devină impo­sibilă, iar executarea silită inutilă.

În cazul instituţiilor, de multe ori se evită acţionarea în instanţă, pentru a nu se ajunge la situaţia în care o structură bugetară se războieşte în instanţă cu altă structură bugetară, pe banii contribuabililor.

Şi în cazul solicitărilor de execu­tări silite pentru persoanele fizice rău-platnice sunt şanse foarte mari ca so­cietatea Colterm să nu poată între­prin­de nimic concret, mai ales în varianta în care apartamentul în care stă rău-platnicul este ipotecat la o bancă, va­riantă tot mai des întâlnită. „În acest caz, dacă există ipotecă de rang 1 în favoarea unei bănci pentru aparta­men­tul respectiv, executarea silită nu are niciun efect. De altfel, eu nu am auzit de niciun caz, în Timişoara, în care să i se scoată cuiva apartamentul la vânzare pentru restanţele la între­ţinere”, spune Petru Olariu. Ca atare pierderile, inclusiv cele crescute de cheltuielile de judecată, sunt suportate de către societatea furnizoare şi, în cele din urmă, de către consumatori, confruntaţi cu creşteri ale preţului ener­giei termice.

Numărul debranşărilor, aproape dublu în ultimii trei ani

Pe lângă criza debitelor, situaţia Colterm în următorii ani nu este foarte cla­ră, mai ales din prisma debranşă­ri­lor. Conform datelor certe, oficiale, re­cu­noscute de Colterm, situaţia de­bran­şărilor a urmat un curs ascen­dent : după 600 de debranşări pe an, în 2008 şi 2009, s-a ajuns la peste 1.000, în 2010, pentru ca în prezent conduce­rea societăţii să vorbească de 1.900 de solicitări de deconectare de la sis­temul centralizat de încălzire. Nu toa­te au fost aprobate. Totuşi, con­duce­rea Colterm recunoaşte că unele persoa­ne s-au debranşat fără să primească vreun aviz în acest sens, lucru desco­perit de reprezentanţii societăţii după o perioadă de timp. „Pe cei care s-au debranşat trebuie să-i depistăm, con­secinţele le suportă ceilalţi de pe scară, care rămân la sistemul centralizat, cei­lalţi riscă să plătească mai mult. Pe cei care se debranşează fără aprobare teo­retic ar trebui să-i amendăm”, a decla­rat directorul Colterm, Aurel Matei.

Totuşi, problema pare să preo­cu­pe reprezentanţii Colterm, care au trans­mis o recomandare-avertisment pentru cei care fac trecerea la siste­mul cu centrale termice, precizând că preţul gazului va trebui să se ali­nie­ze la cel din Uniunea Europeană, in­clu­siv preţul gazului intern, şi se in­ten­ţionează ca pentru fiecare cazan să se plătească o taxă pe emisiile de noxe.

Cert e că numărul acestor debran­şări ilegale nu e cunoscut de nimeni. Reprezentanţii Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara spun că în Ti­mişoara, în acest an, numărul de ce­reri de branşare individuală, pentru gaz, la Eon Gaz,  este de peste 4.300, şi că acesta ar putea fi de fapt numă­rul total al debranşărilor. Acesta ar putea fi şi de peste 5.000 de debran­şări, pentru că există timişoreni care s-au debranşat de la reţea fără să-şi pună centrale termice.

Consilierii locali avertizează că viitorul Colterm este incert

Consilierii locali spun că proble­ma Colterm nu a mai fost luată în discuţie la ultimele şedinţe de Consiliu Local, sau la nivelul comisiilor. Totuşi, în opi­nia lor, nu vor mai exista situaţii pre­cum cele din iarna trecută, când din cau­za restanţelor acumulate la Eon Gaz s-a ajuns la situaţia în care să se decidă stoparea furnizării de gaze până la achitarea facturilor restante de că­tre Colterm. Consilierul local P.D.-L. Adrian Pau spune că genul acesta de situaţii-limită erau generate de obi­cei de întârzierea cu care se achitau subvenţiile pentru agentul termic, atât de către Guvern, cât şi de către Primăria Timişoara. Cum în acest an subvenţiile de la Guvern nu se mai acordă, doar Primăria acordând for­me de sprijin de acest gen, Adrian Pau apreciază că Municipalitatea se va strădui să achite la timp aceste sume către Colterm, „măcar pentru faptul că anul viitor e an electoral, iar o altă situaţie precum cea de iarna trecută ar avea un efect deloc favorabil asupra electoratului. Din păcate, nu în fiecare an este an electoral”.

În ceea ce priveşte viitorul Col­term, Adrian Pau susţine că e destul de sceptic. „Probabil că, dacă se va continua cu acelaşi ritm de debran­şări, se va lua în discuţie dacă socie­tatea va mai putea exista în actuala for­mă. Nu poţi obliga omul să fie clientul Colterm”. Adrian Pau apreciază că volumul de debranşări ar fi fost şi mai mare, dar reţeaua de gaz este încă subdimensionată şi nu poate prelua toţi consumatorii care ar pleca de la Colterm.“Însă probabil că în anii ur­mători această reţea va fi dezvoltată. În plus, nu poţi să-i pretinzi nici unui timişorean să suporte cheltuielile unei companii cum e Coltermul, să suporte din factura sa la încălzire salariile, cheltuielile de funcţionare, de întreţi­nere ale unei societăţi cu sute de an­gajaţi. Pentru că e foarte clar că într-un anumit procent costul întreţinei regiei se regăseşte în facturile timi­şore­nilor”.