Începând din acest an, statul nu va mai acorda ajutor pentru sinistraţii ale căror case sunt distruse de viituri. Astfel, prin asigurarea obligatorie a locuinţelor, autorităţile au transferat în responsabilitatea asiguratorilor eventuala despăgubire a sinistraţilor cărora apele le dărâmă sau le afectează grav locuinţele. Însă termenul-limită pentru încheierea poliţelor de asigurare a fost amânat până la 15 iulie 2011 şi, din această cauză, mulţi timişeni din zonele cu risc crescut de inundaţii nu şi-au încheiat încă astfel de asigurări. Ceea ce înseamnă că, în eventualitatea unor noi inundaţii, ar rămâne sub cerul liber, fără niciun ajutor.


Statul nu mai dă despăgubiri

După cum anunţau încă de anul trecut, autorităţile nu vor mai acorda începând cu acest an niciun fel de des­păgubiri pentru victimele inundaţiilor. Statul a considerat că, în urma dema­rării campaniei de asigurare obliga­torie a locuinţelor, poate transfera pe companiile de asigurări obligaţia des­pă­gubirii victimelor inundaţiilor care s-ar produce în acest an.
Însă dacă statul e hotărât ca în acest an să nu mai acorde despăgubiri sinistraţilor, există o perioadă de timp care a rămas descoperită, până la ter­menul-limită de încheiere a poliţelor de asigurare obligatorie a locuinţelor. Ini­ţial, în vara anului trecut, s-a anunţat că proprietarii de locuinţe au obligaţia încheierii unei poliţe de asigurare până la data de 15 ianuarie 2011. În de­cembrie anul trecut însă, poate şi din cauză că erau foarte puţine poliţe de asigurare încheiate, raportat la totalul locuinţelor din România, a fost adop­tată o lege care a prelungit termenul-limită de încheiere a poliţelor de asi­gurare obligatorie a locuinţelor până în 15 iulie 2011.
Astfel, până la această dată, pro­prietarii mai au, potrivit legii, timp să-şi încheie acele poliţe de asigurare. Însă nu se ştie ce se va întâmpla dacă în această primăvară Timişul va fi, din nou, afectat de inundaţii similare cu cele din 2005.   


Puţine poliţe de asigurare în zonele cu risc crescut de inundaţii

Cum există o tendinţă ca plata unor obligaţii, precum această asigura­re a locuinţei, să fie amânată până în ultimul moment, există zone din Timiş unde la inundaţiile din 2005 statul a trebuit să refacă sute de case şi unde în prezent foarte puţini sunt localnicii care şi-au încheiat acele poliţe de asi­gurare obligatorie a locuinţei. „Din ce ştiu eu, sunt foarte puţini cei care şi-au încheiat astfel de poliţe. Oamenii ştiu că mai au timp până în 15 iulie şi atunci probabil că amână încheierea acestor poliţe pe ultimul moment. Noi am stat de vorbă cu ei, în aşa fel încât să în­ţe­leagă că e nevoie să-şi încheie cât mai repede acele poliţe, pentru că statul nu-i va mai despăgubi începând cu acest an”, declară viceprimarul comunei Foeni, Viorel Ghilezan.
Situaţia e ceva mai bună la Otelec, o altă comună unde inundaţiile au făcut ravagii în 2005. Aici, viceprimarul co­munei, Vasile Pascu, spune că, în urma lobby-ului făcut de Primărie, mulţi oameni care au case în zone de risc din punct de vedere al potenţialului de inundare au încheiat deja poliţe de asigurare de acest gen. „Majoritatea şi-au făcut aceste asigurări, noi le-am spus să nu mai aştepte până în 15 iulie şi să-şi asigure cât mai repede locuin­ţele. E adevărat că, fiind o zonă cu risc crescut de inundaţii, şi valoarea aces­tor asigurări a fost mai mare. Dar noi am încercat să-i convingem că e nevo­ie de această asigurare, pentru a fi des­păgubiţi, şi până acum 70% din cei care au imobile în zonele cu risc crescut de inundaţie şi-au făcut aceste asigurări. De asemenea, Primăria a încheiat ast­fel de poliţe pentru imobilele de stat pe care le deţine în comună”.
În Gătaia, un alt punct cu risc cres­cut de inundaţii de pe harta judeţului, puţini sunt localnicii care şi-au încheiat până acum asigurări obligatorii ale locuinţei. „Am făcut demersuri şi noi, şi au cam început să-şi facă aceste asigurări. Sunt însă destul de puţini cei care şi-au încheiat până acum aceste poliţe. De vină e şi această posibilitate de a-şi încheia asigurarea până în 15 iulie, dar şi preţul destul de mare al asigurărilor, din cauza riscurilor afe­rente zonei”, ne-a declarat vicepri­ma­rul oraşului, Ştefan Sas.
Până acum, la nivel naţional, potrivit datelor oferite de către socie­tăţile de asigurare, românii au încheiat peste 420.000 de poliţe de asigurare obligatorie a locuinţelor. În Timiş, până la sfârşitul anului trecut se încheiaseră aproximativ 6.000 de poliţe, număr considerat de o parte din societăţile de asigurare destul de mare, ţinând cont de faptul că sunt judeţe unde numărul poliţelor de asigurare încheiate până la sfârşitul anului trecut era de ordinul sutelor. Chiar şi aşa, 6.000 de poliţe de asigurare locuinţe reprezintă un nu­măr infim faţă de totalul imobilelor cu destinaţie de locuinţă din judeţ.


Administraţia Bazinală de Apă Banat : “Situaţiile de urgenţă sunt imposibil de anticipat”

Autorităţile de profil spun că în momentul de faţă nu există posibili­tatea de a prognoza riscul de inundaţii din anumite zone ale judeţului decât pe termene foarte scurte. „Deocam­dată, nu e posibil să realizăm prognoze pe termen lung. Din informaţiile pe care le avem, nu rezultă deocamdată un risc iminent de inundaţii în Timiş, în perioada următoare. Atunci când vine vorba de cursuri de apă şi de evo­luţia unor fenomene meteorologice, destul de schimbătoare, după cum aţi văzut, aproape orice e posibil. Totuşi, există măcar siguranţa că în ceea ce priveşte lucrările de apărare împotri­va inundaţiilor stăm destul de bine în acest moment în judeţ”, declară Titu Bojin, directorul Administraţiei Ba­zinale de Apă Banat.
Imposibilitatea realizării unor prognoze pe termen lung este confir­mată şi de reprezentanţii Centrului Meteorologic Regional Banat-Crişana - Timişoara. „Nu se pot realiza aprecieri precise legate de riscul de inundaţii pe anumite zone pe termen lung. Prog­noze de genul acesta se pot face pen­tru maxim o săptămână”, spune Sil­via Barbu, şeful Serviciului Re­­gional de Prognoză al Centrului Me­teo­ro­logic Regional Banat-Crişana.
Conform unui studiu recent, rea­lizat de către Prefectura Timiş, pri­mă­vara, riscul de inundaţii creşte în Ba­nat „prin revărsarea creată de creş­te­rea debitelor datorată unor ploi abun­dente şi îndelungate sau suprapunerea ploilor abundente peste stratul de ză­padă, urmat de topirea bruscă a zăpe­zilor”. Conform aceluiaşi studiu, aceste inundaţii se pot produce, de regulă, pe cursurile de apă neamenajate inte­gral, fiind nominalizat râul Bega în porţiu­nea Tomeşti, Făget, Mănăştiur, Balinţ, râul Timiş în porţiunea Găvoj­dia, Sacu, Lugoj, Grăniceri, râul Bâr­zava în por­ţiunea Gătaia, Berecuţa, Birda, Mă­năstire, Denta, râul Mureş în albia majoră pe cursul inferior, în porţiunea Periam Port, Igriş, Saravale şi Cenad.
Posibile inundaţii prin revărsări la ploi abundente sau topiri de zăpezi mai pot apărea, conform raportului Pre­fecturii Timiş, pe pâraiele Carlenţiu – zona Nădrag, Pârâul Mare – zona To­meşti, Hăuzeusca – zona Curtea, Valea Mare – zona Pietroasa, Pogăniş – zona Bârna, Icui – zona Margina şi Zidi­leasca – zona Făget.
Conform strategiei realizate de către autorităţile judeţene, în eventua­litatea producerii unor inundaţii de pro­porţii, protejarea zonelor urbane are prioritate în Timiş. „Majoritatea populaţiei trăieşte în areale urbane, iar eforturile de evitare a problemei inundaţiilor ar trebui să fie orientate asupra acestor areale. Experienţa a demonstrat că măsurile locale de pro­tecţie împotriva inundaţiilor pot avea efecte negative atât în aval, cât şi în amontele unor cursuri de apă. Din acest motiv, este necesară o abordare unita­ră pentru a lua în calcul întregul bazin al râului, ţinându-se cont de prote­ja­rea zonelor urbane. Solidaritatea este esenţială pentru a nu pasa problemele de management al apei dintr-o regiu­ne în alta”, se arată în Studiul privind situaţiile de risc în Timiş. În prezent, lungimea digurilor pe principalele cursuri de apă din judeţ este de 828 de kilometri, astfel că 88 din locali­tă­ţile timişene sunt apărate relativ bine împotriva efectelor inunda­ţiilor. În ge­neral, în caz de inundaţii, mai spun au­torităţile judeţene, au fost înregistrate pagube în localităţile care nu sunt pro­tejate de lucrări cu rol de apărare, fă­când excepţie localităţile de pe malul drept al râului Timiş, în zona de frontieră, unde în 2005 digul s-a rupt, producând inundarea localită­ţilor aflate în zonă.
Atunci a fost inundată o suprafaţă totală de 92.456 de hectare, din care 39.432 de hectare au fost culturi agricole.