Aproape jumătate din România a fost măturată de inundaţii. Până duminică, numărul localităţilor afectate de revărsarea de ape ajunsese la 160, înregistrându-se 23 de morţi, peste 1.100 de case puse la pământ de ape, alte mii de gospodării afectate, sute de evacuaţi. Inundaţiile, ca şi furtunile violente, iscate din senin, ploile care adesea sunt ruperi de nori, la fel, fluctuaţiile mari de temperatură sunt urmări ale schimbărilor climatice, înregistrate la nivel global. Urgiile acestea sunt, de fapt, o formă de protest a naturii faţă de acţiunile omului, care o sfidează, de ani de zile, şi care ignoră avertizările specialiştilor şi ONG-urilor ce militează pentru protejarea mediului. Despre vina factorului uman în acest context, dar şi despre modul în care tot omul îşi poate repara greşelile, vorbeşte directorul executiv al Greenpeace România, Crisanta Lungu.


„Dacă se continuă în acelaşi mod, o treime din speciile existente ar putea dispărea până în 2050”

Potrivit rapoartelor Greenpeace, inundaţiile care cresc dramatic şi ca frecvenţă, şi ca intensitate, la fel ca şi furtunile violente şi ploile puternice, din ce în ce mai dese, sunt urmări ale schimbărilor climatice generate de om. V-aş ruga să explicaţi cum se ajunge la aceste răbufniri ale naturii.
Acestea sunt consecinţele emisiilor din ce în ce mai mari de dioxid de carbon, ca urmare a folosirii combustibililor fosili : cărbune, petrol şi gaze naturale. Din cauza acestor emisii, suprafaţa Pământului se încălzeşte din ce în ce mai mult, temperatura medie globală înregistrând deja o creştere de 0,8°C de la începutul revoluţiei industriale.   

Avertizaţi, în rapoartele întocmite pe această temă, că acesta e doar începutul…
Aşa este, inundaţiile şi fenomenele meteorologice extreme şi tot mai dese nu sunt singurele efecte ale încălzirii globale. Gheţarii se topesc într-un ritm mult mai alert decât s-a preconizat de către specialişti, generând secarea unor râuri şi, astfel, scăderea resurselor de apă potabilă. Creşterea nivelului mărilor pune în pericol siguranţa unor state insulare sau chiar a unor oraşe precum Londra, New York ori Hong Kong. În timp ce unele zone se confruntă cu inundaţii, altele devin din ce în ce mai secetoase. Aceste fenomene au impact şi asupra habitatelor multor specii, specialiştii estimând că, dacă se continuă în acest fel, o treime din speciile existente ar putea dispărea până în 2050.    

Care este vina omului în toată această nebunie?
Vina omului o reprezintă consumul foarte mare de combustibili fosili, precum şi risipa de energie. Este evident faptul că oricine are nevoie de curent electric, căldură şi apă caldă. Dezvoltarea tehnologiei permite însă, obţinerea acestora prin folosirea energiei regenerabile, în locul combustibililor fosili. Folosind energie eoliană, solară sau biomasă, obţinem aceleaşi beneficii la preţuri mai mici, fară a afecta în mod negativ mediul înconjurător.     


„Dacă temperatura medie globală creşte cu mai mult de 2°C, se va ajunge la dezechilibre climatice iremediabile”

Fiind vina omului, este şi responsabilitatea lui să-şi repare greşeala. Două întrebări : 1. Cum se poate remedia greşeala – de către om, de către Guverne, de către mediul industriilor? 2. În varianta fericită în lumea se va mobiliza în acest sens, în cât timp se va putea vorbi despre o remediere a situaţiei?
Referitor la prima întrebare... Fiecare dintre noi este responsabil faţă de mediul înconjurător şi trebuie să se implice. La nivel individual, orice mic gest contează. Înlocuirea becurilor cu incandescenţă cu cele economice, stingerea luminii când plecăm de acasă, închiderea calculatorului sau a televizorului când nu sunt folosite sunt doar mici gesturi, dar care au un impact important. Evident, exemplele pot continua : achiziţionarea de produse electrocasnice de clasă A++, folosirea mijloacelor de transport în comun sau a bicicletelor în locul autoturismelor. La nivel guvernamental se poate încuraja folosirea energiei regenerabile prin anumite politici adoptate în acest sens, care să acorde anumite faciltăţi investitorilor şi să garanteze preluarea cu prioritate în sistemul naţional a energiei provenite din surse regenerabile. Uniunea Europeană are un rol foarte important şi deja a stabilit anumite cote de creştere a procentului de energie regenerabilă pentru fiecare stat membru, până în anul 2020.  
În cazul celei de-a doua întrebări, este foarte greu de estimat când anume se poate vorbi despre o remediere a situaţiei, deoarece acest lucru depinde de eforturile întreprinse la nivel global şi de intensitatea lor. Este foarte important ca aceste schimbări să înceapă să fie implementate, pentru ca temperatura medie globală să nu crească cu mai mult de 2°C. După estimările specialiştilor, dacă această valoare este depăşită, se va ajunge la dezechilibre climatice, asupra cărora nu se va mai putea interveni.   

În urma inundaţiilor care au lovit România, în ultimii ani, aţi realizat studii care să ducă spre concluzia că, pe lângă cauzele care ţin de poluare, un joc nefast l-a jucat şi defrişarea haotică a pădurilor?
Într-adevăr, defrişările au un rol foarte important în reducerea cantităţii de dioxid de carbon, acesta este şi motivul pentru care Greenpeace militează la nivel internaţional pentru interzicerea acestora. Cu toate acestea însă, oprirea defrişărilor nu poate face faţă emisiilor actuale de dioxid de carbon, pădurile neputând absorbi în întregime aceste cantităţi din ce în ce mai mari. De aceea este nevoie ca în paralel cu reducerea defrişărilor să se reducă şi cantitatea de emisii de dioxid de carbon. 

În campaniile pe care le-aţi derulat, inclusiv în România, împotriva schimbărilor climatice, aţi înregistrat un feed-back pozitiv?
Oamenii au fost extrem de receptivi, peste aşteptările noastre. Mulţi erau deja informaţi despre acest subiect şi chiar ofereau exemple de lucruri pe care le-au realizat deja pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Alţii nu ştiau foarte multe detalii, dar erau deschişi şi dornici să se informeze şi să se implice.