Deşi există şanse ca pe 15 septembrie Ministerul Educaţiei să constate că nu se poate baza pe un număr destul de mare de cadre didactice – care, din cauza salarizării, decid să plece definitiv din sistem –, Ministerul Educaţiei a dispus, cu aplicare imediată, un nou val de disponibilizări, care “decimează” personalul nedidactic din sistemul educaţional. Sindicaliştii, care au decis să dea în judecată Ministerul Educaţiei, pentru nerespectarea Codului Muncii, susţin că actualele politici din sistemul educaţional vor avea efecte dezastruoase pe termen mediu şi lung.


Început de an şcolar în grup restrâns

Cu toate că sindicatele din branşă au atras atenţia că, cu actualele politici salariale din sistemul educaţional, există şanse mari să se constate plecări masive ale cadrelor didactice spre alte domenii şi că, în momentul de faţă, Ministerul Educaţiei nu ştie pe câţi oameni se bazează pentru începerea anului şcolar, săptămâna trecută a fost anunţat un nou val de disponibilizări în sectorul educaţional. Sute de angajaţi din Învăţământ, personal nedidactic, au rămas fără locuri de muncă de la 1 septembrie, în urma unui ordin al Ministerului Educaţiei. Reprezentanţii M.E.C. susţin că a fost nevoie de această reducere de personal pentru a se face economii la buget în cadrul celor 42 de Case ale Corpului Didactic, prin desfiinţarea, în şase zile, a sute de posturi de administratori, fochişti, secretare, şoferi, paznici sau documentarişti.
Această măsură a stârnit protestele Federaţiei Sindicatelor Independente din Învăţământ, care spune că aceste “economii la buget” vor însemna supra-aglomerarea cu sarcini suplimentare a tot mai puţinului personal didactic şi nedidactic rămas în sistem.
“Ne întrebăm ce economii vor fi realizate, în condiţiile în care, după micşorarea cu 25% a salariilor, aceşti angajaţi câştigă în medie 600 de lei? În plus, atribuţiile personalului auxiliar şi nedidactic vor fi preluate de personalul didactic, ceea ce este umilitor, dacă ne gândim că munca unei femei de serviciu sau secretare, de exemplu, va fi făcută de un metodist sau un cadru didactic, fără bani în plus”, susţin reprezentanţii F.S.L.I.
Reprezentanţii Federaţiei şi-au anunţat intenţia de a da în judecată Ministerul Educaţiei pentru disponibilizările făcute de pe o zi pe alta şi pentru că “nu a respectat prevederile contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional, care stabileşte o perioadă de preaviz de 20 de zile, şi nici pe cele ale Codului Muncii, prin care concedierea unor angajaţi se face cu respectarea perioadei de preaviz de minimum 15 zile”.
Liderii Federaţiei consideră că Ministerul a încălcat în mod grosolan legislaţia muncii şi că procesele deschise la nivelul fiecărui judeţ vor fi câştigate de sindicalişti. “Considerăm că aceste acţiuni iniţiate de noi au şanse mari de câştig în instanţă. În plus, vom acţiona şi pe contencios administrativ, pentru anularea totală a acelui ordin dat de către Ministerul Educaţiei. Departamentul Juridic al Federaţiei va redacta chemările în judecată, şi toate organizaţiile F.S.L.I., inclusiv cea din Timiş, vor fi angrenate în această acţiune. În maximum 30 de zile va începe procesul”, ne-a declarat Liviu Marian Pop, secretar general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.


72 de cadre nedidactice pleacă din sistem, în Timiş

Lista disponibilizărilor programate de minister nu a ocolit nici Timişul, unde majoritatea celor puşi pe liber vor fi de la Palatul Copiilor şi de la cluburile şcolare, dar şi de la Inspectoratul Şcolar. “În total e vorba de 72 de oameni”, ne-a declarat Marin Popescu, inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş.
Şi în Timiş există un climat de nesiguranţă legat de cadrele didactice care vor rămâne în sistem, după 15 septembrie, existând informaţii că sunt mulţi profesori sau învăţători care fie părăsesc definitiv sistemul din cauza salarizării, fie vor solicita îngheţarea anului. “Deocamdată, nu avem semnale în acest sens. Noi am solicitat să ni se comunice de la unităţile şcolare orele şi materiile rămase neacoperite, în aşa fel încât să putem să realizăm o distribuire corectă şi să onorăm toate solicitările”, precizează Marin Popescu.
Sindicatele din învăţământul timişean confirmă că sunt destule cadre didactice care şi-au anunţat intenţia de a părăsi sistemul, în primul rând, din cauza salarizării, dar şi a supra-aglomerării generate de redistribuirea sarcinilor celor disponibilizaţi. Tocmai de aceea, cei rămaşi în sistem se pregătesc de acţiuni de protest, imediat după începerea şcolii. „Am decis că nu are rost să începem acţiunile de protest chiar din prima zi de şcoală. Dar ele vor urma imediat după începerea anului şcolar, şi vor fi unele de amploare, parcurgând toate etapele, până la grevă generală”, avertizează Virgil Popescu, liderul judeţean al Federaţiei „Spiru Haret” a Personalului Didactic din Învăţământ.


Preşedintele F.S.I. „Spiru Haret” : „Efectele pe termen lung vor fi dezastruoase”

Marius Ovidiu Nistor, preşedintele executiv al Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret”, este de părere că nu trebuie căutate explicaţii raţionale pentru acest nou val de disponibilizări, ca şi pentru sistemul de salarizare din Educaţie. „Urmările, oricum, vor fi dezastruoase, indiferent de numărul de funcţii reduse. Pentru că nu există nicio justificare în această reducere de posturi, nici din punct de vedere al creşterii calităţii actului educaţional – învăţământul nu are cum să fie mai bun calitativ cu mai puţini oameni –, nici din punct de vedere economic – pentru că salariile celor disponibilizaţi erau, oricum, foarte mici. Deci, respectiva disponibilizare s-a făcut doar pentru că, probabil, oficialii de la Ministerul Educaţiei trebuiau să raporteze mai departe, la Guvern, că au făcut respectivele disponibilizări de personal, indiferent de consecinţe şi de urmări”. Marius Nistor îşi exprimă scepticismul în privinţa realizării, înaintea acestei decizii, a unei analize serioase, care să fi luat în calcul finalitatea acestor disponibilizări. În opinia liderului sindical, sunt unităţi în care aceste noi puneri pe liber vor face imposibilă funcţionarea, cum e cazul unor cluburi şcolare sau palate ale copiilor. „Sunt disponibilizaţi mii de oameni, în condiţiile în care, oricum, mulţi părăsesc benevol sistemul. Sunt profesori care, după tăierile salariale, rămân în mână cu trei-patru milioane de lei. Nu se ştie deci, ce va fi în acest an şcolar, din punct de vedere al asigurării resurselor umane pentru funcţionarea măcar în sistem de avarie. În timp ce aparatul birocratic e menţinut, în structurile centrale, sunt unităţi şcolare care nu mai au resursele umane necesare funcţionării normale. Iar educaţia este tratată în continuare cu maximă indiferenţă. Şi, din păcate, rezultatele acestor politici din sistemul educaţional se vor vedea din plin peste maximum doi sau trei ani, în calitatea educaţiei oferite de şcoala românească. Efectele vor fi dezastruoase pe termen lung şi ele vor fi resimţite în primul rând de către elevi, care nu au nicio vină”, precizează liderul sindical.


Preşedintele Edu-Cer : „Şi învăţământul universitar va avea parte de surprize”

Preşedintele Asociaţiei pentru Educaţie şi Cercetare Educare, profesorul Ştefan Vlaston, consideră că, totuşi, în unele cazuri, era nevoie de o triere a personalului nedidactic, care ajunsese excedentar. „Nu aş putea să nu recunosc că în unele cazuri Ministerul are dreptate atunci când cere reducerea personalului nedidactic. Pentru că erau şcoli în care erau 40 de persoane ce formau personalul nedidactic la un grup profesoral de 80 de persoane. Or, un asemenea raport de 1 la 2 nu mai e întâlnit niciunde în Europa, e exagerat. Se pare însă că nu doar o parte din personalul nedidactic s-ar putea trezi fără loc de muncă pe 15 septembrie. Acum se vede numărul efectiv de elevi, şi se stabileşte şi numărul de profesori în funcţie de colectivele de elevi. Astfel, unele clase se vor comasa, şi vor fi şi suplinitori care vor rămâne fără normă didactică. În privinţa acestora însă, probabil că Ministerul nu îşi va face prea multe griji, pentru că nu şi-a asumat nicio obligaţie faţă de ei”.
În privinţa profesorilor care ar putea pleca masiv din sistem, Ştefan Vlaston spune că lucrurile trebuie privite cu realism. „Unde să se ducă? Majoritatea nu au opţiuni. Dacă ar exista în mediul privat slujbe mult mai puţin stresante, plătite mult mai bine, nu ar mai sta în Învăţământ”.
În opinia sa, nu doar începutul de an şcolar, ci şi începutul de an universitar ar putea fi un şoc pentru sistemul educaţional. „Majoritatea universităţilor s-au confruntat cu o scădere masivă a numărului de candidaţi. Din cauza crizei economice, foarte multe locuri cu plată nu s-au ocupat. Ştiu cazuri de universităţi din Bucureşti unde nu s-au ocupat nici măcar locurile bugetate, subvenţionate, lucru fără precedent. Criza a muşcat adânc din buzunarul părinţilor, şi majoritatea nu îşi mai permit efectiv să suporte cheltuielile cu masa şi cazarea ale copiilor, dacă aceştia fac facultatea într-o altă localitate, şi nu îşi mai permit să le plătească nici taxele şcolare”.