Învăţământ obligatoriu până la 16 ani, portofoliu educaţional, programă simplificată şi program after school sunt principalele modificări pe care le aduce noua Lege a educaţiei în învăţământul preuniversitar. Proiectul a fost postat pentru dezbatere publică, luni, pe site-ul www.unpasinainte.ro, lansat de Ministerul Educaţiei. În general, modificările anunţate sunt binevenite, însă sunt voci care consideră că ar mai fi şi alte chestiuni de pus la punct pentru ca reformarea învăţământului românesc să se realizeze.


Un program după principiul „şcoala vine la copii, nu se duc copiii la şcoală”

Proiectul de lege privind educaţia naţională a fost discutat şi avizat de Guvern, într-o primă lectură, la finele săptămânii trecute, după care a fost postat pe site-ul Ministerului Educaţiei. Ca răspuns la nemulţumirea sindicatelor din Învăţământ faţă de faptul că proiectul a fost prezentat în Guvern fără ca acesta să fie analizat de cadrele didactice, Ministerul Educaţiei a lansat, luni, site-ul www.unpasinainte.edu.ro, unde oricine poate posta opinii cu privire la conţinutul actului normativ. Cu această ocazie, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a anunţat că va apărea, zilnic, timp de o oră, pe video-chat pentru a răspunde întrebărilor în legătură cu acest act normativ. Ministrul a precizat că acele propuneri care dau coerenţă legii vor fi analizate şi poate chiar puse în practică. Cele mai importante modificări pe care le aduce proiectul de lege sunt învăţământul obligatoriu până la 16 ani, creşterea duratei gimnaziului la cinci ani, introducerea unui portofoliu educaţional al elevului, susţinerea examenelor de competenţe în propriile şcoli, cu profesorii de la clasă, simplificarea programei şcolare şi introducerea programului after school.
Primul pas este introducerea învăţământului preşcolar obligatoriu cu durata de un an de zile. Este vorba despre clasa pregătitoare pe care preşcolarul o va parcurge înainte de a intra în clasa I. Conform noului proiect, învăţământul primar are o durată de cinci ani, fiind format din clasa pregătitoare şi clasele I - IV. Raţiunea acestei măsuri, prezentată de Ministerul Educaţiei, este că socializarea mai timpurie într-un mediu organizat este benefică pentru dezvoltarea personalităţii copilului. Introducerea clasei pregătitoare va asigura trecerea treptată a copiilor de la grădiniţă (pentru cei care au urmat-o) sau de la viaţa exclusiv de familie (pentru cei care nu au mers la grădiniţă) la viaţa şcolară. Apoi, din punct de vedere al structurii, noutatea cea mai importantă referitoare la gimnaziu este că şi durata acestuia este de cinci ani, cuprinzând clasele V - IX. Prin integrarea clasei a IX-a în ciclul gimnazial, şcoala va fi ţinută aproape de elev încă un an de zile, atingându-se astfel două obiective majore : dezvoltarea copilului până la 16 ani în mediul familial şi reducerea abandonului şcolar, se motivează în proiectul de lege. Iniţiatorii mai spun că trecerea clasei a IX-a la gimnaziu are multiple avantaje, atât pentru copii, cât şi pentru părinţi.
“Argumentul principal se referă la abandonul şcolar masiv, de 20%, produs de această fractură a învăţământului obligatoriu : plecarea elevilor din localitatea de domiciliu, care nu are liceu, spre cel mai apropiat oraş, pentru a-şi continua studiile în clasa a IX-a, cu costuri de navetă sau cazare-masă insurmontabile pentru multe familii. În noua variantă, elevii rămân până la 16 ani în aceeaşi şcoală, în aceeaşi localitate, în sânul familiei, şi-şi termină studiile de înăţământ obligatoriu. Adică şcoala vine la copii, nu se duc copiii la şcoală”, spune profesorul Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei profesionale Educaţie şi Cercetare Edu-Cer.


Portofoliul educaţional, cazierul şcolar al elevului

Potrivit aceluiaşi proiect de lege, principiul de bază al admiterii în liceu va fi ierarhizarea elevilor predominant în funcţie de portofoliul educaţional, de cunoştinţele şi competenţele acumulate în perioada gimnaziului. Astfel, la liceele unde numărul candidaţilor nu depăşeşte numărul locurilor, unicul criteriu va fi portofoliul educaţional al elevului. La liceele cu mai puţine locuri decât candidaţi, admiterea se va face luând în calcul în proporţie de 70% portofoliul educaţional al elevului (media de absolvire a învăţământului obligatoriu şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a IX-a) şi în proporţie de 30% nota la proba de admitere stabilită de liceu. În cazul mediilor egale, diferenţierea se face pe baza portofoliului educaţional al elevului. Scopul unui asemenea sistem de admitere este limitarea factorilor aleatorii, laolaltă cu creşterea obiectivităţii în orientarea post-liceală a noilor liceeni. Portofoliul educaţional va cuprinde totalitatea diplomelor, certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în contexte de învăţare formale, non-formale şi informale.
Trasarea unui astfel de “cazier şcolar” este o modalitate practică de a observa, prin evaluări repetate, unde are probleme elevul şi ce trebuie remediat, consideră profesorii. “Până acum am fost obişnuiţi să evaluăm elevul doar după performanţele şcolare, dar vorbim despre evaluare nu neapărat despre teste. Copilul poate fi sensibilizat în perioada şcolii primare pe o anumită temă, iar în gimnaziu să aibă o ieşire fără legătură cu realitatea. Dar asemenea situaţii conflictuale între elevi au undeva un istoric şi, dacă acesta este cunoscut, se pot ocoli neajunsurile”, consideră Mariana Eftimie, inspectorul general şcolar al I.S.J. Timiş.
Şi Ştefan Vlaston apreciază că portofoliul este un lucru pozitiv, existent în multe ţări europene, fiind completat încă de la gradiniţă cu informaţii despre comportament, abateri disciplinare, premii, diplome : „Important este să nu capete dimensiunile unui roman-fluviu. Pentru că nu este posibil ca fiecare profesor, inclusiv cei care au 18 - 20 de clase, să scrie câte o frază în 400 de portofolii. Informaţiile transpuse în portofoliu ar trebui decise de colectivul de profesori al clasei, iar completarea revine dirigintelui, nu mai mult de două pagini pe an pentru fiecare elev”. Faptul că acest portofoliu, care ar putea constitui un criteriu unic de admitere la liceu, ar putea pune în balanţă obiectivitatea profesorilor în evaluarea elevului este (re)cunoscută în rândul profesorilor. “Sigur că putem vorbi de o oarecare subiectivitate a profesorilor, dar să nu uităm că acel portofoliu va cuprinde evaluări făcute de mai mulţi profesori. Examenul important este cel din clasa a IX-a, restul sunt nişte evaluări de care trebuie să se ţină cont în dezvoltarea elevului”, spune Mariana Eftimie. Mai mult, utilizarea portofoliului ar putea fi relevantă doar la admiterea la liceele vocaţionale, consideră profesorul Vlaston. “Cred că undeva s-a înţeles greşit, pentru că portofoliul ar putea fi criteriu unic de admitere cel mult la liceele vocaţionale. Consiliul şcolar s-ar putea uita în el pentru a vedea ce aptitudini are copilul. E vorba despre evaluări calitative, care nu pot constitui criterii de admitere, pentru că nu pot fi puse într-o ierarhie”. Totuşi, pentru a putea fi utilizat cu folos, portofoliul trebuie să conţină un “istoric” relevant al elevului, ceea ce presupune trecerea a încă trei - patru ani, consideră profesorul Vlaston.
Totodată, Ştefan Vlaston identifică o problemă în modul în care este gândită admiterea la liceu : liceele cu un număr mare de solicitanţi nu sunt lăsate să-şi organizeze cum vor examenul de admitere, fiind obligate să ţină cont, în proporţie de 70%, de examinarea naţională şi de portofoliul educaţional. „În dorinţa maximizării şanselor de a accede la un liceu bun sau foarte bun, elevii şi părinţii vor pune o presiune extraordinară pe examinarea naţională şi de fiecare dată când miza este mare, respectiv admiterea într-un ciclu următor, şi obiectivitatea profesorilor este pervertită. Caracterul transcurricular al examenului arată dacă absolventul de învăţământ obligatoriu poate combina cunoştinţe din arii curriculare diferite pentru a rezolva probleme practice. Se poate concepe un examen de admitere pe grup de licee foarte bune, astfel încât un elev picat la un liceu să «alunece» la următorul, iar liceele care nu organizează admitere pot folosi orice alte criterii, inclusiv rezultatele de la examinarea naţională, portofoliul educaţional sau testare de abilităţi artistice”, explică preşedintele Edu-Cer.


After school-ul, şi în variantă de stat

Noul proiect de lege prevede şi ca programa şi metodele de învăţare să nu se axeze doar pe informaţie şi memorare, ci pe formarea de competenţe necesare pentru a răspunde nevoilor specifice dezvoltării personale şi nevoilor pieţei forţei de muncă. Programa şcolară va fi îmbunătăţită prin reducerea volumului de cunoştinţe ce trebuie memorate şi prin creşterea atractivităţii. Astfel, vor fi introduse maximum 20 de ore pe săptămână pentru învăţământul primar, cel mult 25 de ore pentru învăţământul gimnazial şi maximum 30 de ore pentru învăţământul liceal. Totodată, Ministerul Educaţiei va lăsa mână liberă profesorului la clasă, o parte din programa şcolară descentralizându-se, iar dascălul va putea folosi până la 25% din ora de curs după cum consideră el că e util. În ceea ce priveşte examenul de bacalaureat, Ministerul Educaţiei anunţă că va menţine pe viitor sistemul inaugurat în anul şcolar 2009 - 2010, dar, în timp, acesta se va mai simplifica. Bacalaureatul va testa capacitatea de comunicare în limba română şi limbi străine, utilizarea computerului şi competenţele dobândite în anumite domenii precum matematica, fizica, istoria sau geografia.
Totodată, pentru că modificările de pe piaţa muncii au prelungit programul de lucru al părinţilor până la orele serii, este vizată şi introducerea unui program after school - Şcoală după şcoală. Timp de opt ore, după terminarea programului, şcoala va asigura condiţii de învăţare, recreere, sport, supraveghere şi protecţie a copiilor. “Multe şcoli s-au orientat deja spre astfel de programe, iar părinţii plătesc pentru aceste servicii importante pentru copii. Un lucru bun pe care l-ar mai putea face Ministerul ar fi ca, în astfel de activităţi, să-i aducă pe profesorii care au rămas fără slujbe. În rest, proiectul de lege, în forma în care este acum, este un pas înainte. Pentru că vorbim şi de descentralizarea şcolilor, angajarea profesorilor direct de către consiliile administrative ale şcolilor, dar şi de finanţarea per capita, în sensul că banii vin direct la şcoală”, spune Vlaston.
Noile modificări ale proiectului de lege privind educaţia naţională, spune inspectorul general Mariana Eftimie, sunt dezbătute şi la nivelul judeţului, în cadrul unor discuţii între părinţi, dascăli şi inspectori şcolari : “Adunăm puncte de vedere de la fiecare categorie în parte, identificăm probleme şi căutăm soluţii pe care le transmitem mai departe. În sfârşit se concretizează sistemul de învăţământ, o lege unică ce are în vedere şi elevul şi părintele şi dascălul. De aşa manieră sunt puse problemele, încât nu doar vom avea competenţe, ci se poate ajunge într-adevăr la plăcerea elevului de a veni la şcoală”.