Învăţământul românesc, “campion european” la salarii mici

Conform unui raport recent al Reţelei Eurydice a Comisiei Europene, care oferă informaţii şi analize cu privire la sistemele şi politicile europene de educaţie, profesorii români şi cei bulgari sunt cel mai prost plătiţi din întreg spaţiul european. Asta în timp ce dascălii cel mai bine remuneraţi sunt cei din Luxem­burg, Danemarca şi Austria.

Educaţia, un domeniu prost plătit în toată Europa

Potrivit Raportului Eurydice, în aproape toate ţările europene salariile brute pentru profesorii aflaţi în primii ani ai carierei sunt mai scăzute decât produsul intern brut naţional pe cap de locuitor, iar remuneraţia lor nici mă­car nu se va dubla pe parcursul vieţii ac­tive, cu excepţia câtorva state mem­bre. “Atunci când sunt disponibile cifre şi luând în considerare atât nivelurile salariale, cât şi sporurile, profesorii cel mai bine plătiţi din Uniunea Europea­nă sunt în Luxemburg, Danemarca şi Austria. Cel mai prost plătiţi sunt în Bulgaria şi România”, specifică docu­men­tul făcut public zilele trecute. Ra­portul a luat în discuţie situaţia a circa şase milioane de profesori, cât sunt angajaţi în prezent în statele membre.

Totuşi, România este indicată în acelaşi raport, alături de Cipru şi Por­tugalia, între cele trei ţări comunitare în care este posibil ca profesorii să îşi dubleze salariile de bază pe parcursul carierei. Cu toate acestea, chiar şi în aceste ţări, este nevoie de mai bine de 20 de ani pentru a progresa către vâr­ful scalei salariale.

În majoritatea ţărilor europene se oferă o gamă largă de sporuri în plus faţă de salariile de bază, dar numai ju­mătate dintre ţări acordă sporuri spe­ciale pentru continuarea calificării pro­fesionale şi pentru excelenţă în preda­re. În Danemarca (61.804 de euro pe an), Grecia (22.817 de euro pe an), Finlanda (44.775 de euro pe an) şi Anglia (35.580 de euro pe an), venitul net al profeso­rilor este, în medie, mai ridicat pe sca­la de venituri datorită acestor sporuri.

În general, profesorii din Europa şi-au menţinut puterea de cumpărare pe parcursul anului 2009, iar criza economică a avut un impact asupra sa­lariilor lor în numai câteva ţări în 2010, precum Irlanda, Grecia, Spania, Leto­nia şi România. 

“Admir sincer profesorii noştri care îşi aduc o contribuţie esenţială la vieţi­le copiilor şi la societatea noastră. Ei modelează talentele noastre viitoare şi se află în inima eforturilor Comisiei de a ajuta statele membre să îmbunătă­ţească calitatea sistemelor lor de edu­caţie şi formare. Trebuie să încurajăm cei mai buni absolvenţi să îşi aleagă profesia de educator şi să rămână în această profesie. Salariile şi condiţiile de lucru reprezintă o prioritate, dacă dorim să atragem şi să păstrăm cei mai buni profesori”,a declarat Androulla Vassiliou, comisar pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret.

În România,: război pentru salarii, purtat în instanţe

O parte dintre profesorii din Româ­nia nu s-au resemnat cu situaţia lor de bugetari prost plătiţi şi duc în instanţă lupta pentru acordarea sporurilor şi drepturilor anulate odată cu debutul crizei economice.

Din acest punct de vedere, Timi­şul este un “avanpost” al proceselor-ma­raton pentru recuperarea diferenţelor salariale din învăţământ, peste 4.500 de profesori timişeni deschizând ac­ţiuni în instanţă împotriva Ministerului Edu­caţiei. Însă, deşi miile de dascăli timi­şeni care au iniţiat procese pentru recâş­tigarea drepturilor salariale au avut câştig de cauză, nu au reuşit să-şi recu­pereze deocamdată banii. “Noi avem hotărâri judecătoreşti definitive şi ire­vocabile pentru peste 4.000 de profe­sori din Timiş. Însă, deocamdată, mi­nisterul a transmis că nu are de unde să acorde acele sume, care vor fi plătite eşalonat în anii următori. E vorba, cumulat, de o sumă de ordinul zecilor de miliarde de lei vechi”, ne-a declarat Virgil Popescu, liderul Fede­raţiei Sindicale “Spiru Haret” Timiş.

Până în prezent, la nivel naţional, în urma proceselor pierdute cu cadrele didactice, statul român trebuie să achite în perioada următoare peste 500 de milioane de euro, bani pe care nu îi are acum. De aceea s-a decis ca plăţile să se facă eşalonat pe o perioadă de trei ani, începând cu anul 2012.