Unul dintre cei mai cunoscuţi inventatori din vestul ţării, Ioan Davidoni, din Tomeşti, s-a „reinventat” în spaţiul virtual, realizându-şi un nou site, mai interactiv, cu o grafică şi o structură mult mai atractivă, care poate fi accesat pe adresa www.davidoni.ro.

La această adresă, toţi cei care sunt pasionaţi de inventică şi inovaţii se pot familiariza cu activitatea timi­şeanului care este autor al mii invenţii, în mare parte brevetate şi medaliate internaţional.

Ca element de noutate, noul site are şi o secţiune de forum în care autorul încearcă să răspundă apre­cie­rilor, dar şi criticilor primite, strădu­indu-se pe cât posibil, să schimbe şi percepţiile româneşti legate de inven­tică. „Pe plan mondial există o luptă acerbă privind elementul de noutate, nu atât pentru progresul tehnic uni­versal, cât pentru intrarea şi dăinuirea pe piaţă cu produse noi. Elementul de noutate – invenţia – este totul. Luăm ca exemplu ultimul tip de ecran tridi­mensional pentru televizor realizat de firma japoneză Sony, acesta are încor­porat 16.000 de invenţii. Un telefon mobil modern are încorporate peste 7.000 de invenţii”, precizează inven­tatorul timişean.

Ioan Davidoni mai spune, pe ace­­eaşi secţiune a site-ului. că toate ţările industrializate au un sistem extrem de bine pus la punct în inovare, inventică, cer­cetare fiind cunoscute cazuri în care „o invenţie apărută azi, în timpul nopţii a fost realizată indus­trial şi a doua zi a inundat piaţa”. Lu­crurile se mişcă însă mult mai greu în România, iar societatea în ansamblul ei are de pierdut prin faptul că nu apreciază la justa valoare invenţiile şi inovaţiile autohtone.

Ioan Davidoni reaminteşte în acelaşi context şi de un citat din cartea „Computere şi trandafiri”, de Paul Do­brescu – referitoare la lupta pen­tru supremaţie economică între SUA şi Japonia : „Orice economie fără inven­tatori şi cercetători se prăbuşeşte, orice unitate fără aplicarea a cel puţin 1 - 3 invenţii pe an, dă faliment”. În opinia sa, toate invenţiile se fac prin muncă şi sacrificii şi reprezintă oglin­da creativităţii tehnice a unei naţiuni. „Inventatorii sunt mesageri mai impor­tanţi decât sportivii pentru o naţiune, un sportiv dăinuie patru - opt ani într-o performanţă, dar inven­tatorii creează toată viaţa şi invenţiile fac totdeauna cinste unei naţiuni şi rămân în folosul posterităţii, aducând foloase sociale, economice şi pro­gres”.

Inventatorul timişean mai crede că, dacă „după al doilea Război Mon­dial, prin aplicarea planului Marshall, în Europa, la masa rotun­dă, prima dată au fost chemaţi inventatorii, li s-a spus : faceţi tot ce vă trece prin cap, pentru progresul tehnic în între­prin­deri şi redresarea economică”, acum, tot inventatorii, dacă ar fi ajutaţi de autorităţi, ar putea oferi soluţii fiabile pentru ieşirea din criza economică.

Totodată, Ioan Davidoni îşi pre­zin­tă şi unele dintre invenţiile sale care au reuşit până la urmă să intre în producţie : amplificatorul cuantic, îngrăşământul magnetic, husa anti­radiaţie pentru telefonul mobil, mas­ca energizantă magnetizată, ecranul de protectie pentru telefonul mobil, branţurile magnetice antistres, centura magnetică şi modulul ecra­nant pentru calculatoare.