Invenţiile lui Leonardo Da Vinci în Bastionul timişorean

Consulatul General al Italiei la Timişoara, împreună cu Confindustria, cu Ministerul pentru Bunuri şi Activităţi Culturale din Italia, cu Muzeul de Istorie a Banatului şi autorităţile locale au organizat la Timişoara o expoziţie de excepţie. Peste 40 dintre invenţii şi replici ale picturilor lui Leonardo Da Vinci pot fi admirate, în mărime naturală, până la mijlocul lunii ianuarie, în mansarda Bastionului Theresia.

O expoziţie eveniment

Consulatul General al Italiei la Timişoara a organizat împreună cu Confindustria, Primăria Municipiului Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş, Muzeul Banatului Timişoara şi Ministerul pentru Bunuri şi Activităţi Culturale din Italia expoziţia interactivă “Geniul lui Leonardo: Maşinile şi invenţiile sale”. Prima bicicletă, primul tanc, aparate de zbor, precum ornitopterul şi şurubul aerian, maşini de război, precum mitraliera, tancul, catapulta, bombarda, mecanisme de transmitere a mişcării, bărci şi dispozitive de dragare, lan-uri din lemn, macaraua dublă, rulmenţi cu bile, camera oglinzilor şi podul autoportant - în total, 40 de maşinării realizate după schiţele lui Leonardo da Vinci din urmă cu circa 500 de ani, machete funcţionale, realizate din lemn, sfoară, pânză şi metal, sunt expuse la Timişoara, în mansarda Bastionului Theresia. Fiecare model din cadrul expoziţiei este însoţit de o copie a schiţei orginale şi detalii cu privire la aplicaţiile gândite de da Vinci pentru fiecare invenţie în parte. Cele 40 de modele nu au fost materializate în timpul vieţii lui Leonardo da Vinci, dar unele sunt perfect funcţionale.

Inaugurarea expoziţiei a avut loc în 7 decembrie, iar expoziţia a fost deja vizitată de sute de timişoreni, în mare parte studenţi, dar şi oameni aflaţi la vârsta a treia atraşi de creaţiile lui Da Vinci. Mansarda a fost împărţită astfel încât studiile şi realizările tehnice ale omului de ştiinţă şi inventatorului Leonardo da Vinci să se afle într-un singur loc, iar picturile, latura artistică a geniului renascentist, la fel, au fost aşezate separat. Prima parte este dedicată maşinăriilor de război, de atac sau defensive. Unele au fost realizate şi testate încă din timpul vieţii sale, altele au rămas doar pe hârtie. Un lucru este sigur; când au fost redecoperite sau scoase la lumină, s-a dovedit că absolut toate sunt perfect funcţionale şi ar fi avut efectele scontate. Căci pentru fiecare invenţie, Leonardo avea o destinaţie clară.Printre aparatele de război, impresionant este tancul lui da Vinci, care din cauza dimensiunilor sale a fost expus la parterul Bastionului. Înalt de doi metri, aparatul de război este inspirat de carapacea unei broaşte ţestoase, cu un acoperiş conic şi tunuri de-a lungul circumferinţei. În schiţa originală a maşinii de război, păstrată la British Museum, aceasta e prezentată închisă ermetic şi cu echipamentul de război la vedere. Tunurile lansează proiectile, fum, pentu efect, şi pulbere. Tancul este pus în mişcare de patru roţi cu vergele, conectate la un mecanism de transmisie alcătuit din patru bobine tip lanternă, mişcate prin manivele, fiind nevoie de opt oameni care să acţioneze manivelele, pentru a pune în mişcare tancul. Interesant este şi faptul că, deşi a proiectat mii de schiţe cu maşinării de luptă, Leonardo Da Vinci defineşte războiul ca fiind “o nebunie bestială”.

Invenţii revoluţionare

Au stârnit admiraţie în rândul spectatorilor şi creaţiile tehnice, precum ornitopterul vertical, un soi de nacelă din lemn, capabilă să se ridice de la sol cu ajutorul unor aripi distribuite în pereche şi care funcţionează în mişcare încrucişată. Ca să acţioneze aparatul de zbor, pilotul are o poziţie verticală, în centrul unui sistem de transmisie, care îi valorifică la maxim puterea muşchilor braţelor şi picioarelor, dar şi mişcarea din cap. Admirată a fost şi paraşuta inventată de Da Vinci, “baldachinul" zburător, cum îl numea acesta, dar şi bărcile cu pale şi pedale sau primele labe de înot şi colacul de salvare. Spre deosebire de labele folosite acum de scafandri, cele proiectate în urmă cu 500 de ani, inspirate tot din forma picioarelor gâştelor, erau din stinghii de lemn pe care era prinsă o membrană de piele de animal, legate la încheieturile mâinilor.

Printre maşinăriile proiectate de geniul renascentist se numără şi o bicicletă din lemn. Deşi istoria îl consemnează ca inventator pe baronul german Karl Drais, la 1817, se pare că, în anul 1966, călugării laboratorului de restaurare Grottaferrata din Roma, responsabili cu restaurarea Codexului Atlanticus, au descoperit o schiţă cu o bicicletă, despre care se crede că ar aparţine unui elev al lui da Vinci, care ar fi copiat un proiect al maestrului. Camera oglinzilor este o altă invenţie a lui Da Vinci, destinată să aprofundeze secretele reflexiei multiple, astfel încât un obiect pus în centrul camerei se poate vedea din toate laturile, fără a fi în mişcare.

Din expoziţia geniului lui Da Vinci de la Timişoara nu lipseşte nici partea artistică a acestuia, zeci reproduceri după picturi celebre ale marelui renascentist, precum Cina cea de Taină, Madona cu garoafă şi Madona cu Pruncul pot fi observate îndeaproape. Atracţia principală rămâne însă tot Mona Lisa, în italiană „La Gioconda”, realizată în anii 1503-1506şi considerată cea mai renumită operă din istoria picturii, tablou despre care se spune că Leonardo îl purta totdeauna cu sine în călătoriile sale.

Om de spirit universal, în același timp artist, om de știință și inventator, Leonardo da Vinci, care a trăit între anii 1452 şi 1519, rămâne unul dintre oamenii cei mai importanţi din istorie, aportul său deschizător de drumuri în artele plastice şi forţa lui de anticipare, neegalată vreodată în întreaga desfăşurare istorică a ştiinţei, sunt caracteristice uriaşei sale personalităţi.