În ultimii doi ani, şi ca urmare a directivelor Uniunii Europene, în Timiş s-au făcut multe investiţii, şi în sectorul privat, şi în cel de stat, în domeniul energiilor regenerabile. Sumele investite au fost imense, raportate la bugetele locale şi la politicile de austeritate bugetară, promovate de la nivel central. Totuşi, experţii în domeniul energetic spun că, faţă de alte investiţii făcute de autorităţile locale, a căror utilitate e discutabilă, cele legate de energiile verzi îşi vor dovedi, în timp, randamentul.


Investiţii constante la nivel judeţean

Proiectele legate de promovarea di­verselor investiţii în domeniul ener­giei regenerabile au beneficiat în mod constant, în ultimii doi ani, de fonduri deloc mici repartizate din bugetul ad­ministraţiei judeţene.

Spre sfârşitul anului trecut, Con­siliul Judeţean Timiş decidea realizarea unui plan de investiţii pentru crearea “Parcului Tehnologic pentru Energie Alternativă Timişoara”, considerat cel mai ambiţios proiect de acest gen.

Această structură, care va fi am­pla­sată la Covaci, pe un teren al admi­nistraţiei judeţene, se vrea a fi o mo­dalitate de sprijinire a afacerilor, prin oferirea de sedii şi dotări specifice fir­melor specializate în producerea echi­pamentelor specifice producţiei de ener­gii alternative. În acest sens, pe structura Parcului pentru Energie Alternativă vor fi promovate activi­tă­ţile de cercetare şi microproducţie, în domeniul energiei verzi, dar şi activi­tăţile de cercetare, centrate pe dezvol­ta­rea de noi modele şi prototipuri în do­meniul producerii de energii regenerabile.  

Investiţia presupune echiparea unui teren de 14 hectare cu utilităţi (apă, canal, curent), cu infrastructură de comunicaţii (internet, telefonie), cu drumuri interioare de circulaţie şi de acces în parc, spaţii verzi, parcele de teren de diferite mărimi oferite spre închiriere. Pe acestea, ocupanţii au posibilitatea să-şi construiască sediul firmei în conformitate cu cerinţele pro­prii. Accesul la utilităţi şi comunicaţii va fi asigurat fiecărei parcele, ca şi do­tarea cu echipamente care vor fi uti­lizate de operatorii economici pentru activităţi de producţie şi servicii. Tot­odată, se are în vedere construirea în perimetrul parcului a unei clădiri mul­tifuncţionale, care se va numi Centrul de Transfer Tehnologic şi Promovarea Tehnologiilor Inovative, care urmează să includă mai multe facilităţi necesare unor activităţi variate, de zi cu zi, a fir­melor de profil care îşi vor stabili sediul în Parcul de Energie Alternativă.

Oficialii C.J. Timiş estimează că proiectul va asigura un sprijin impor­tant în îndeplinirea angajamentului C.J. Timiş de reducere a emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă, dar va contri­bui şi la promovarea politicii de atragere, în judeţ, a investiţiilor productive de înalt nivel tehnologic şi cu impact asu­pra conservării mediului înconjurător.

Costul total al acestui proiect este de 50 de milioane de lei, iar el se va corela cu promovarea spre finanţare europeană a unui alt proiect din dome­niul energiei verzi – e vorba de Parcul de producţie energie fotovoltaică Ti­mişoara, proiect prin care se va rea­liza infrastructura unui parc tehnologic pe o suprafaţă de circa 45 de hectare, în perimetrul căruia vor fi asigurate condiţii corespunzătoare pentru reali­zarea unor unităţi de producţie de energii alternative (fotovoltaică, eo­liană, geo­termală, biomasă, biodiesel).

În decembrie 2010, C.J. Timiş a aprobat valoarea de investiţie pentru Parcul Tehnologic pentru Energie Al­ternativă Timişoara, care va fi acope­rită în mare mare parte din finanţări europene, valoarea eligibilă a proiec­tului, ce poate fi acoperită din fonduri europene fiind de 39 de milioane de lei.

Proiectul se vrea a fi finalizat în 24 de luni şi, dacă în prima fază, de exe­cuţie, reprezentanţii C. J. Timiş cred că va crea 50 de locuri de muncă noi, în faza de operare va contribui la crearea de 2.750 de locuri de muncă, dintre care 250 pentru personal TESA şi 2.500 pentru muncitori.


Profesorul timişorean de fizică Alexandru Stoian : “Energia regenerabilă s-ar putea dovedi mai ieftină decât cea clasică”

Deţinător al mai multor brevete de invenţii în domeniul energiilor rege­nerabile, profesorul timişorean de fizi­că Alexandru Stoian confirmă că există, la nivel judeţean, din ce în ce mai mult interes faţă de energiile regenerabile. “Categoric, se observă peste tot acest interes în creştere, însă e păcat că preocupări în acest sens nu s-au dezvoltat din timp, pe plan naţio­nal, pentru că acum am fi putut să fim departe. A fost nevoie de o serie de di­rective europene care să ne deter­mi­ne să punem în mişcare lucrurile”. Pro­fesorul Alexandru Stoian consideră că, acum, lumea este mult mai interesată de acest subiect şi datorită mass-media, care abordează subiectul : “Eu cred că lucrurile bune care se întâmplă în pre­zent în ţară, în ceea ce priveşte pro­mo­varea energiilor regenerabile şi a in­vestiţiilor aferente, se întâmplă în pro­porţie de peste 30% şi datorită presei”.

Alexandru Stoian este de părere că în Timiş există potenţial pentru dezvol­tarea de investiţii în domeniul energii­lor regenerabile obţinute din dispoziti­ve eoliene şi solare, pentru că există zo­ne cu vânt puternic, dar şi regiuni cu un grad foarte mare de însorire, care poate fi valorificat prin amplasarea de pa­nouri fotovoltaice. Din punctul său de vedere, în judeţ, îndeosebi în mediul ru­ral, dacă s-ar fi promovat din timp ast­fel de proiecte, ar fi crescut semnifi­ca­tiv nivelul de trai al unei bune părţi din populaţiei : “Cred că dacă s-ar fi am­plasat în fiecare gospodărie, în mod gratuit, un astfel de dispozitiv de pro­ducere de energie cu panouri fotovol­taice sau turbine eoliene, oamenii ar fi văzut că e o chestiune utilă, ar fi putut să se asocieze şi să dezvolte, inclusiv cu fonduri europene, afaceri ce ar fi implicat producerea de energie necon­venţională, după modelul Olandei”.

Totuşi, în momentul de faţă, când se impune realizarea unor investiţii ma­jore pentru proiectele ce promovează producerea de energie regenerabilă, energia produsă în acest fel se poate dovedi mai scumpă decât cea clasică.

Conform Asociaţiei Spaniole a Industriei Electrice, în perioada 2020 - 2025, în U.E. preţurile energiei elec­trice vor creşte cu circa 35% faţă de nivelul actual, din cauza, printre altele, a costurilor pentru realizarea actuale­lor planuri de investiţii în domeniu. Această scumpire va fi cauzată, pe de o parte, de costurile pentru instalarea de noi tehnologii care să permită dez­voltarea sectorului energiei indepen­dent de cărbune, de preţul energiei regenerabile şi, pe de altă parte, de creşterea taxelor şi amenzilor apli­cate marilor poluatori, producători de energie prin metode convenţionale.

De altfel, în România, factura lu­nară la energie electrică plătită de populaţie a crescut cu 4,5% de la în­ceputul acestei luni, ca urmare a in­troducerii unei contribuţii pentru spri­jinirea producătorilor de energie care poluează mai puţin.

Totuşi, Alexandru Stoian crede că aceasta e doar o tendinţă de moment. “Doar acum poate fi mai scumpă pro­ducerea de energie prin mijloace ne­convenţionale. Însă, după cum cresc preţurile la petrol şi gaze naturale, în următorii ani e foarte posibil ca ener­gia produsă din surse neregenerabile să fie mult mai ieftină. Vedeţi cât de fragilă este această piaţă a petrolului, cum evenimentele din Libia au cauzat majorări simultane de preţ, deloc ne­glijabile. Şi nu e normal ca o ţară să de­pindă, energetic, de conjuncturi de acest gen. În plus, nici energia nucleară nu e o soluţie, iar acest lucru s-a văzut foarte bine în ultimele săptămâni, la dezastrul din Japonia. O centrală electrică – aceasta produce energie prin panouri fotovoltaice – nu va fi niciodată periculoasă, din acest punct de vedere”.


Ambiguităţi legislative

Din păcate, o bună parte a investi­titorilor din domeniul energiilor rege­nerabile acuză faptul că în România se lasă aşteptată adoptarea unei legislaţii care să reglementeze cu claritate sta­tutul lor şi felul în care se va face distribuţia şi vânzarea de energie, pe această nouă piaţă.

“Cert e că interesul este în creş­tere, cu privire la aceste soluţii ener­getice. Avem proiecte interesante în ceea ce priveşte energia eoliană, în zona Jimbolia şi Sânnicolau Mare. Şi acel program «Casa Verde», care a subvenţionat soluţii energetice ecolo­gice pentru imobile, s-a bucurat de mare succes în Timiş. Iar acest lucru e de natură să ne dea speranţe”, spune Marian Eperieş, directorul Gărzii de Mediu Timiş.

Totuşi, tot din cauza lipsei unor re­glementări clare, o serie de firme care promovau amplasarea de turbine eoliene în zona de vest a ţării au intrat în conflict cu autorităţile locale, dar şi cu O.N.G.-urile, după ce au dezvoltat proiecte legate de amplasarea unor centrale eoliene în zone protejate. Ast­fel, decizia unei firme din Caraş-Se­ve­rin, care s-a asociat cu Consiliul Ju­deţean pentru a realiza proiectul Par­cul Eolian Muntele Mic, a deter­minat o mobilizare a societăţii civile, existând numeroşi reprezentanţi ai sectorul neguvernamental, şi din Timiş, care au protestat împotriva acestei intenţii de amplasare a eolienelor. Reuniţi în Coaliţia Civică pentru Parcul Ţarcu - Muntele Mic, timişorenii au lansat un apel numit „SOS Banatul montan”, prin care au cerut autorităţilor să re­nunţe la ideea de a produce energie ecologică pe munte, deoarece acest demers va distruge definitiv habitatul natural într-o zonă unică. Potrivit pro­iectului, pe platoul alpin al muntelui, la cota 1.800, se intenţiona instalarea a 16 centrale eoliene.

“Zona în care se doreşte ampla­sarea acelor eoliene e protejată şi se strica în mod clar peisajul montan arhaic. Nu vine niciun turist în vârf de munte să vadă betoane”, spune Daniel Vighi, unul dintre cei care s-au implicat în proiectul „SOS Banatul montan”.

La rândul său, Marian Eperieş afirmă că ştie despre situaţia din Ca­raş-Severin, dar dă asigurări că în Ti­miş nu au existat asemenea situaţii, în care să se dorească neapărat insta­larea unor eoliene în zone protejate.