Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 21 - 23 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

19°C

Umiditate:88%
Viteza vantului:8 KMH
Vizibilitate:11 km
  4.4587
  3.5272
Actualitate | 18 - 20 iulie 2011 | Bogdan PITICARIU
Micsoreaza fontMareste font

Investiţii personalizate în sport, la Consiliul Judeţean Timiş

Chiar şi în situaţia de faţă, F.C. Timişoara continuă să fie beneficiarul favorit al fondurilor alocate pentru sport


Chiar şi în condiţiile pierderii licenţei ce îi garanta dreptul de a juca în Liga I de fotbal, F.C. Timişoara pare să rămână în continuare favorita finanţărilor făcute de Consiliul Judeţean Timiş pentru cluburile sportive din judeţ. După ce, în mai, a fost votată alocarea sumei de 3,8 milioane de lei pentru prestaţia F.C. Timişoara din acest an, nu există opinii unitare în ceea ce priveşte oportunitatea acestei finanţări. Dacă unii cred că suma condiţionată de realizarea unor performanţe, şi deţinerea licenţei, ceea ce nu mai e cazul în situaţia de faţă, alţii consideră că banii ar trebui daţi oricum, ca un semn al faptului că administraţia judeţeană e şi la bine, şi la greu, alături de clubul de fotbal timişorean.

 

Finanţări dezechilibrate

Faţă de cele 3,8 milioane de lei acor­date prin Hotărâre de Consiliu Jude­ţean Clubului F.C. Timişoara în acest an, res­tul de finanţări acordate în acest an de către C.J. Timiş cluburilor şi echipelor din judeţ sunt incomparabil mai mici. Astfel, în cadrul  Programului sportiv de utilitate publică “Promovarea sportului de performanţă”, C.J. Timiş a aprobat acordarea unor finanţări următoarelor echipe :  C.S.U. Politehnica Timişoara (handbal masculin) – 300.000 de lei, C.S.M. Lugoj (lupte, gimnastică, şah, volei feminin ) – 300.000 de lei, A.E.M.-Luxten Timişoara (şah) – 100.000 de lei, C.S. Dumbrăviţa (tenis de masă femi­nin) – 50.000 de lei, CS-BC Danzio Timi­şoara (baschet feminin) – 300.000 de lei, Rugby Club Municipal Timişoara – 430.000 de lei, Asociaţia Sportivă Clu­bul ”Pascota Ioan Ilie‘’ (motociclism) – 50.000 de lei, Clubul Sportiv Municipal Timişoa­ra (lupte) – 100.000 de lei şi Asociaţia Judeţeană de Fotbal Timiş (selecţiona­tele judeţene de juniori) – 20.000 de lei.

Se poate observa din această listă că, deşi au fost acordate pentru sport de performanţă, respectivele finanţări nu ajung în cazul nici unei echipe nici mă­car la 15% din valoarea finanţării oferite F.C.  Timişoara, ale cărei performanţe, în momentul de faţă, sunt extrem de greu de cuantificat. Acest algoritm de împărţire a banilor, deşi este vorba de fonduri de la buget, este oarecum la discreţia administraţiei judeţene, pen­tru că de la nivel central nu se acordă fonduri pentru încurajarea performan­ţei sportive la nivel judeţean. „De la buget noi nu primim finanţări pentru recompensarea echipelor sau sporti­vilor care fac performanţă, decât în cazuri excepţionale. Toate finanţările de acest gen se dau de la bugetele locale”, explică Flavius Nastor, direc­torul Direcţiei pentru Sport Timiş.

Efectele acestei modalităţi de a împărţi banii publici pentru manifestă­rile sportive se pot deduce şi din origi­na­­litatea unor manifestări sportive care vor beneficia sau au beneficiat deja în acest an de finanţare de la C.J. Timiş : Cupa Barajului Coştei la pescuit sportiv, Baby Sport, Cupa Firmelor, Campio­na­tul de fotbal Intercartiere, Campionatul sportiv de table şi tenis de masă, Cupa Învierii la minifotbal, Cupa Timişoara la golf sau Turneul Internaţional de Tenis din cadrul “Ţiriac Trophy”, în ultimul caz fiind greu de explicat de ce o competiţie de tenis patronată de unul dintre cei mai bogaţi români ar avea ne­voie de finanţare de la bugetul judeţean.

 

Păreri împărţite legate de banii pentru Poli

În cazul finanţării acordate F.C. Ti­mişoara, conform reprezentanţilor C.J. Timiş, în momentul de faţă se stă în expectativă, pentru a se vedea care va fi decizia finală în cazul licenţei clubului. Din punct de vedere al textului Hotă­rârii de Consiliu Judeţean prin care se aprobă finanţarea de 3,8 milioane de lei, această aşteptare nu are sens, pen­tru că se specifică foarte clar : „Aloca­rea sumelor este condiţionată de rea­lizarea obligaţiilor de plată restante şi la termen ale S.C. Fotbal Club Timi­şoara S.A. către Consiliul Judeţean Ti­miş şi Direcţia de Prestări Servicii Ti­miş, potrivit contractelor şi angajamen­telor în vigoare, precum şi a obţinerii li­cenţei pentru participarea în campio­natul Ligii I din România”.

Preşedintele Comisiei Economice a C.J. Timiş, Viorel Sasca, susţine că lucrurile rămân aşa cum au fost stabi­lite în textul hotărârii : „La acordarea finanţării s-a pus foarte clar condiţia ca F.C. Timişoara să obţină licenţa pentru participarea în campionatul Ligii I din România. Nu ştiu ce ar mai fi de aştep­tat sau de interpretat în acest caz. Noi, aceşti bani, aşa cum am specificat de la început, îi dăm pentru a premia per­formanţa. În cazul de faţă nu avem de ce să dăm sumele respective”.

Nu toţi reprezentanţii C.J. Timiş sunt însă de aceeaşi părere. „Noi aş­teptăm acum decizia legată de licenţă, şi în funcţie de aceasta vom hotărî care e cea mai bună soluţie. Un lucru e clar : Nu ne putem da deoparte într-un moment dificil pentru echipă. Va tre­bui, deci, să găsim o cale prin care să o sprijinim, indiferent de locul în care va fi anul viitor”, spune consilierul jude­ţean P.N.L. Leontin de Maio.

 

Scandal la ultimele şedinţe de Consiliu Judeţean : “A venit şi ne-a spus că face Poli ca Real Madrid, iar acum cred că ajunge în Divizia C”

Oportunitatea menţinerii finanţă­rii pentru F.C. Timişoara în actualele condiţii a dus la o serie de controverse şi discuţii în contradictoriu la ultimele două şedinţe de plen ale C.J. Timiş. „Trebuie să ne gândim la o altă formă sub care să funcţioneze acest club şi ar trebui să avem o soluţie în acest sens pentru că în acest fel nu se mai poate funcţiona”, s-a precizat la pen­ultima şedinţă de plen a C.J. Timiş, iar la şedinţa de la sfârşitul lunii iunie discuţiile au revenit în actualitate după ce, în plen, s-a constatat că o per­formanţă cu adevărat remarcabilă – cea a echipei de fotbal juniori U16, care reprezintă selecţionata judeţului Timiş şi este câştigătoarea locului I la Campionatul Naţional al judeţelor la fotbal pentru copii sub 16 ani - nu poate fi recompensată aşa cum ar trebui din cauza lipsei unor prevederi bugetare în acest sens.

Discuţiile au făcut ca o serie de consilieri judeţeni să întrebe dacă nu ar fi mai nimerit să se ia banii necesari premierii acestei performanţe sportive din bugetul repartizat F.C. Timişoara. Unul dintre consilierii care au făcut propuneri în acest sens a fost şi Adrian Negoiţă, de la P.S.D., care a menţionat că, înainte de a acuza toate federaţiile U.E.F.A., F.I.F.A., era mult mai inte­resant să fie chemat la şedinţă Marian Iancu să spună ce s-a întâmplat, “că doar i-am dat o groază de bani. (…). A venit şi ne-a spus cât de frumos face acest club, ca Real Madrid, iar acum cred că ajunge în Divizia C”.

 

Aspecte neclarificate

În mult-discutata relaţie contrac­tuală între C.J. Timiş şi F.C. Timişoara în ultima perioadă par să se fi adunat tot mai multe nebuloase. E ciudat, de exemplu, faptul că, în urma unei soli­ci­tări făcute de către TIMPOLIS, C.J. Timiş a evitat să facă public cuantumul dato­riilor F.C. Timişoara către C.J. Timiş, aferente chiriei pentru Stadionul “Dan Păltinişanu”, deşi este o informaţie de interes public.  Aceasta în condiţiile în care, recent, la publicarea ultimului ra­port privind gestionarea fondurilor pu­blice locale, Curtea de Conturi preciza că i-a solicitat C.J. Timiş urmărirea în­casării creanţelor datorate de S.C. Fot­bal Club S.A.Timişoara către bugetul judeţean, inclusiv a accesoriilor pentru sumele neachitate la scadenţă, şi revi­zuirea, după caz, a clauzelor din contrac­tele încheiate de C.J. Timiş cu această entitate, în vederea realizării corespun­zătoare a veniturilor din proprietate.

Un alt aspect nelămurit ce ţine de obligaţiile clubului, pe lângă cele ale achitării la timp a datoriilor şi “inscrip­ţionării vizibile pe tricourile de joc ale sportivilor şi pe materialele publicitare a stemei judeţului Timiş”, se referă la obligativitatea acordării a 10% din banii primiţi de F.C. Timişoara de la Consiliul Judeţean pentru cheltuielile echipelor de copii şi juniori, pe bază de docu­mente justificative.

La ultimele şedinţe ale C.J. Timiş au existat consilieri care au vrut să ştie “dacă avem posibilitatea să vedem, să urmărim dacă într-adevăr acei bani s-au dus la echipele de copii şi tineret. Nu vrem să fie nişte facturi fictive făcute de Clubul Poli în detrimentul copiilor şi banii să fie folosiţi în altă parte”.

Răspunsul conducerii C.J. Timiş nu a fost de natură să lămurească prea multe :“Aceste acte justificative nu pot fi controlate de executivul Consiliului Judeţean. Ar fi chiar culmea dacă am ajunge să controlăm noi toate actele, însă ele pot fi controlate de comparti­men­tele de specialitate din cadrul Consi­liului Judeţean. Am stabilit încă de la început şi toată lumea a fost de acord ca cei 10% trebuie să meargă copii. Vom constitui o procedură de verificare în acest sens”, a precizat preşedintele C.J. Timiş, Constantin Ostaficiuc.

 

Anchetă îngheţată la D.N.A.

În urma finanţărilor similare ce­lor de la C.J. Timiş, acordate de Pri­măria Timişoara către F.C. Timişoara, avocatul timişorean Car­men Obîrşanu a făcut o sesizare către D.N.A., susţi­nând că acest demers încalcă legislaţia în vigoare, care nu permite unei autori­tăţi publice să sponsorizeze o societate comercială, şi că, deşi s-a invocat tot timpul noţiunea de protocoale de cola­borare, de fapt e vorba de sponsorizări.

Carmen Obârşanu spune că e ne­mulţumită de modul în care D.N.A. in­strumentează acest dosar : “De luni bune nu ni s-a mai comunicat nimic, şi nu ştiu să se fi întreprins ceva concret în privinţa anchetei”.

 

 

 

Nume: *
Subiect: *
Mesaj: *

 


Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres