Irelevanta "de ce"-ului profilactic

A fost nevoie de o tragedie - jaful armat de la o casa de schimb valutar din Brasov, urmat de moartea a doi oameni -, de retinerea unui suspect si de inceperea unor investigatii jurnalistice - care au relevat ca suspectul a beneficiat de o intrerupere a pedepsei cu inchisoare pe un motiv bizar : atacuri de glaucom -, pentru a iesi la iveala nu deznodamantul cazului, ci probleme grave : prevederi legislative lasate la limita interpretarii, cu posibilitati insignifiante de verificare si de prevenire a faptelor pe care le genereaza, neconcordante intre activitatea unor institutii ale statului, investitii financiare nejustificate. In fond, urmari pe care le poate avea intreruperea executarii pedepsei inchisorii, cu prevederile actuale, modul in care acestea pot scapa de sub control, fara a atrage culpabilitatea cuiva.

De ce spuneam prevederi ambigue ale legii? Capitolul III, art. 453, din Codul de Procedura Penala, referitor la intreruperea executarii pedepsei inchisorii pe viata, prevede ca motive ale aplicarii acestei dispozitii speciale boala detinutului, graviditatea sau existenta, in viata detinutei, a unui copil mai mic de un an ori consecintele grave pentru condamnat cauzate de "imprejurari speciale". Legea, insa, nu specifica bolile care impun intreruperea pedepsei si nici tipul de infractiune la care pot fi aplicate. Magistratul poate pune in aplicare decizia unui medic, indiferent de cat e de aberanta sau vulnerabila, pe motiv ca nu are competenta profesionala pentru a-l combate. In atare situatii, de ce ar mira faptul ca magistrati de la Tribunalul Dolj au acceptat cererea de intrerupere a pedepsei cu inchisoarea, a lui Gordunov, pe motiv de atacuri de glaucom? Aceeasi lege, nespecificand tipul de infractiune pentru care este aplicabila intreruperea pedepsei, lasa deschisa portita spre "concedii" inclusiv criminalilor si, implicit, le da posibilitatea sa-si probeze dexteritatea pe alte victime.

Aminteam si de neconcordante intre activitatea unor institutii ale statului. Intreruperile pedepsei privative de libertate au dovedit, in timp, ca genereaza situatii absurde, desi previzibile. Cu toate acestea, cine verifica daca ceea ce se scrie in rapoartele medico-legale corespunde starii reale de sanatate a pacientului si ca justifica intreruperea pedepsei? Cine si cu ce rezultate a cercetat un medic care a pus un diagnostic mincinos? Cati dintre inculpatii-detinuti carora le-a fost intrerupta starea privativa de libertate s-au intors benevol in penitenciar? Din alta perspectiva, a calculat cineva cat cheltuie statul cu readucerea lor fortata in penitenciar - pentru ca foarte multi nu se prezinta in termenul stabilit de instanta, obligand astfel Politia sa-i caute, sa le ofere escorta pana la poarta puscariei (in varianta in care nu se gandesc sa paraseasca tara si sa se intoarca dupa prescrierea faptei). Dupa scandalul de la Brasov a iesit la iveala ca doar la Penitenciarul Craiova - locul unde-si ispasea pedeapsa si Gorbunov - are "inventariati" 22 de beneficiari ai intreruperii pedepsei care nu s-au mai intors. Or, in tara sunt 31 de penitenciare...

Si mai aminteam de cheltuieli nejustifi-cate in context : costul suplimentar pe care un astfel de detinut il impune statului - din ziua in care e dat in urmarire pana cand i se repun catusele - si costul implicat de cele sase spitale-penitenciar din tara, multe - similare cu cele din reteaua Ministerului Sanatatii.

Te-ai astepta ca, dupa tragedia de la Brasov, cineva sa se aplece si asupra cauzelor care au generat-o. Sa faca profilaxie, nu doar terapie-soc, cu tratament intrerupt la jumatate. Numarul mare de situatii aberante, inregistrate in timp, transmit, insa, alt mesaj.