Isteria AH1N1, resuscitată în 2011

Deşi există şi acum dubii legate de oportunitatea cheltuirii de bani publici pe stocuri de vaccinuri şi măsuri profilactice discutabile, isteria gripei porcine AH1N1 este readusă în actualitate. Există informaţii că acest tip de epidemie, a cărei autenticitate a fost contestată încă de anul trecut, ar putea reveni în sezonul rece care stă să înceapă. Medicii epidemiologi din Timiş spun că nu există niciun fel de avertizări oficiale în acest sens.

Virusul revine după un an de pauză?

Conform unor surse care şi în trecut au creat adevărate isterii în România – e vorba de “experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii” – o mai veche cu­noştinţă a românilor, virusul gripei porcine AH1N1, ar putea reveni în actualitate în acest sezon, combinat cu două tulpini gripale care au circulat şi în 2010. Reprezentanţii O.M.S. au declarat că se aşteaptă ca în acest an“virusul pandemic să-şi facă simţită prezenţa”, combi­nat cu viruşii AH3N2 şi B. De aceea, vaccinul antigripal din acest an cuprinde aceleaşi tul­pini ca şi cel de anul trecut (A­H1N1, AH3N2 şi B).

Ca de obicei, atunci când sunt stocuri de vaccinuri care trebuie vândute, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recoman­dă vaccinarea antigripală pen­tru persoane cu vârsta cuprinsă între şase luni şi 64 de ani şi ca­re sunt în evidenţă cu afecţiuni medicale cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale sau cu imunodeficienţe, toate persoanele cu vârsta pes­te 65 de ani, gravidele, medicii, cadrele sanitare medii şi per­so­nalul auxiliar. Argumentul “for­te” pentru care se crede să vi­rusul gripei porcine ar putea re­veni în acest an şi în Ro­mânia e legat de faptul că Ma­rea Britanie şi SUA au avut anul trecut multe cazuri com­plicate de infecţie cu AH1N1.

Epidemiologii – dubii în privinţa formelor periculoase de viruşi gripali

Totuşi, medicii epidemio­logi timişeni spun că nu au pri­mit nici măcar o singură infor­mare oficială despre posibila apariţie în acest an a unor for­me periculoase ale virusului A­H1N1 şi că este prea devreme pentru a se face pronosticuri în legătură cu tulpinile gripale care vor circula în acest sezon rece. “Nu am primit niciun fel de informaţii în acest sens, şi la nivelul întregii ţări nu am auzit de vreun caz care să inducă ide­ea că formele de virus AH1N1 s-ar manifesta din nou la noi, în forme grave. Eu mă îndoiesc că vom avea în România forme pe­riculoase de viruşi gripali, cum e AH1N1, şi, oricum, e mult prea devreme să vorbeşti des­pre aşa ceva. Abia prin noiem­brie sau decembrie se poate discuta în cunoştinţă de cauză pe această temă. Nu am fost anunţaţi cu privire la incidenţa unor forme de AH1N1 în acest an, şi nu cred că există vreun motiv de îngrijorare – sunt pro­tocoale de avertizare prin care s-ar fi emis informări pe aceas­tă temă, dacă ar fi fost cazul”, spune medicul epidemiolog Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecţioase “Victor Babeş”, din Timişoara.

Doi ani de controverse

Probabil că măcar de aceas­tă dată autorităţile române, ca şi cele din toate statele euro­pene, vor fi mai prudente în ce­ea ce priveşte măsurile de pre­venţie luate. De altfel, după cum arăta încă de anul trecut, Con­si­liul Europei consideră că majo­ri­tatea statelor comunitare au re­acţionat exagerat în cam­pania de contracarare a epide­miei de gripă porcină, cheltuind nejusti­fi­cat sume enorme din bugetele publice. Potrivit rapor­torilor C.E., gestionarea pande­miei H1N1 de către Organizaţia Mon­dială a Sănătăţii, instituţiile eu­ropene şi Guvernele naţio­nale a condus la o “risipire im­por­­tantă a banilor publici” şi la o “frică nejustificată faţă de ris­curile de sănătate cu care popu­laţia europeană s-a confruntat”.

Un raport în acest sens, realizat de comisarul britanic Paul Flynn, certifică faptul că şi gravitatea pandemiei a fost în mod cert supraestimată, ceea ce a provocat o distorsionare a priorităţilor în privinţa politici­lor de sănătate publică. “Aceas­tă pandemie n-a existat nicioda­tă în realitate”, e concluzia ex­pusă în raportul C.E.. Docu­men­tul califică programul de vac­cinare anti-AH1N1 ca un “tra­tament placebo pe scară largă”. Consiliul Europei a acuzat lipsa de transparenţă manifestată în acest caz de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, lucru ca­re, se specifică în raportul legat de gripa porcină, “ne face să ne întrebăm ce influenţă a putut exercita industria farmaceutică asupra deciziilor luate”. Iniţierea şi întreţinerea unor isterii nejus­tificate, mai susţin raportorii C.E., creează riscul pierderii în­crederii cetăţenilor în opinia şi expertiza marilor organizaţii de sănătate, aspect care poate fi dezastruos în cazul unor pande­mii cu adevărat grave. Sugestiv e faptul că, până în prezent, re­prezentanţii O.M.S. nu au încer­cat să nege afirmaţiile cuprinse în raportul C.E. 

Mobilizare generală şi în Timiş

Isteria AH1N1 ajunsese la cote maxime şi în Timiş, în iarna 2009/2010. Potrivit sta­tisticilor oficiale, din cele 7.008 cazuri confirmate la nivelul întregii ţări, 154 ar fi fost depis­tate în Timiş. Trei decese sur­ve­nite pe plan local au fost sus­pectate ca fiind cauzate de vi­rusul AH1N1, însă e foarte po­sibil ca persoanele respective să fi murit din cauza complicaţiilor generate de un virus obişnuit de gripă.

Reprezentanţii Spitalului de Boli Infecţioase “Victor Ba­beş”, din Timişoara, susţin că, potrivit informaţiilor primite de pe plan central, existenţa epi­demiei în Timiş a fost confir­mată serologic. În acest sens, probe biologice de la cazurile semnalate în Timiş au fost tri­mise pentru expertizare la Bu­cureşti şi s-a cerut confirmare pe plan extern, din Marea Bri­tanie. “Sunt însă de acord că lu­mea s-a speriat şi s-a isterizat mai mult decât era cazul”, spu­ne medicul Virgil Musta.

Vaccinul, marea miză

Cu sau fără confirmări ofi­ciale ale existenţei virusului, cert e că doar pentru dozele de vaccin pandemic Ministerul Sănătăţii a cheltuit sume ex­trem de mari, din cauza can­ti­tăţilor mari solicitate în fie­care judeţ. În Timiş, de exem­plu, într-o singură tranşă, au fost livrate peste 65.000 de doze de vaccin anti-AH1N1.

Totuşi, reprezentanţii D.S.P. Timiş susţin că nu au existat situaţii precum cele remarcate în alte zone, în care au fost livrate stocuri mari de vaccin care nu au fost consu­mate şi au expirat. “În mo­men­­tul de faţă nu mai există de stocuri de vaccin antigripal care să fi rămas neutilizate la Direcţia de Să­nătate Publică Timiş. În judeţ nu s-au livrat cantităţi mari, ci tranşe mici, care au fost ulte­rior supli­mentate, în funcţie de cererile medicilor de specia­li­tate,” spu­ne Dana Şpac, purtă­torul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Timiş.

În luna martie a acestui an, de exemplu, D.S.P. Timiş mai avea în stoc doar 1.200 de doze de vaccin, care expirau abia în 2013. Şi acestea au fost însă utilizate. Timişul a fost un caz fericit, din acest punct de vedere. La începutul acestui an, Ministerul Sănătăţii anunţa că la nivelul Direcţiilor de Sănă­tate Publică mai există 141.000 de doze de vaccin gripal, din cele 1.300.000 de doze achi­ziţionate pentru sezonul 2010 - 2011 şi cele cumpărate de către Direcţiile de Sănătate Publică la nivel local, şi că multe sunt ex­pirate, sau se apropie de ter­menul de expirare.

“Pronosticurile” producătorilor de vaccinuri

S-a discutat foarte mult în contextul controverselor lega­te de virusul AH1N1 despre in­teresul pe care l-au avut com­paniile farmaceutice de a-şi vinde produsele menite să con­tracareze respectiva formă de virus şi despre ipoteza ca în­treaga isterie legată de aceas­tă formă nouă de virus să fi fost creată şi întreţinută cu sim­plul scop de a asigura vânza­rea unor produse care sunt cel mult paleative.

În acest context, nu se poate să nu se facă legătura între informaţiile care circulă acum legate de apariţia unor noi forme de AH1N1 şi “suges­tiile” grupului farmaceutic el­veţian Novartis, care produce unul dintre vaccinurile împotri­va gripei pandemice AH1N1, avertismente lansate în mo­mentul în care, pe fondul unor suspiciuni tot mai mari legate de autenticitatea acestui vi­rus Guvernele mai multor state europene au început să-şi anu­leze comenzile de vaccinuri făcute iniţial. O serie de repre­zentanţi ai companiei au suge­rat faptul că Guvernele care au anulat contractele nu vor mai primi vaccin la urmă­toa­rea pandemie. Potrivit ace­loraşi ofi­ciali ai Novartis, sta­tele “fia­bile” vor fi servite pre­ferenţial, la următoarea apa­riţie a unor forme periculoase de AH1N1.

Decizia aceasta a fost moti­vată de preşedintele Novartis, Daniel Vasella, prin faptul că “aceleaşi Guverne care au exer­citat multe presiuni asupra in­dustriei farmaceutice, pentru a furniza rapid vaccinurile, spun acum că nu mai doresc să cum­pere ce au comandat”. Vasella a avertizat, oarecum profetic, că “data viitoare, când va mai fi o pandemie – şi va mai fi o pan­de­­mie –, Guvernele care au fost parteneri fiabili vor fi tratate de o manieră preferenţială”.

Aceste declaraţii erau date în 2010, când, după slabul suc­ces al campaniei de vaccinare şi posibilitatea de a te vaccina cu o singură doză, în locul celor două prevăzute iniţial, mai multe Guverne, printre care cel al Germaniei, al Belgiei, Nor­vegiei şi Spaniei, au mic­şorat comenzile de vaccinuri, iar al­tele, cum e cazul Serbiei, au re­nunţat la vaccin.