Jaful social continuă în Timiş

În ciuda înăspririi sancţiunilor în ceea ce priveşte primirea ilegală a tot felul de prestaţii sociale de la stat, Timişul continuă să aibă o problemă în ceea ce priveşte acordarea a diverse forme de ajutor social celor care nu le merită şi nu au nevoie de ele. Pentru că, cu actualul sistem de control în domeniul prestaţiilor sociale, întregul judeţ este acoperit de doar doi inspectori de specialitate, ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, a anunţat că doreşte reînfiinţarea Inspecţiei Sociale în forma ei instituţională, cu direcţii judeţene, aşa cum era în anii 2007 - 2008.

Nereguli de toate formele

În urma unei analize recente, Mi­nisterul Muncii, Familiei şi Protecţiei So­ciale a ajuns la concluzia că 23% din banii pentru prestaţii sociale se duc la cei mai bogaţi 20% dintre români, iar aceştia trebuie scoşi din sistem. Con­cluzia responsabililor ministeriali este că sistemul de sprijin social este depar­te de a ţinti spre cei care au nevoie cu ade­­vărat, cei mai săraci 10% dintre benefi­ciari primind 37% din totalul de plăţi pentru prestaţii sociale. În plus, conform datelor aceluiaşi minister, 200.000 - 300.000 dintre asistaţii sociali sunt de ani de zile prezenţi în sistem, unii din­tre ei fiind apţi de muncă. Toc­mai de ace­ea, printr-un sistem de con­troale mai eficient şi prin înăsprirea sancţiunilor se doreşte reducerea cheltuielilor cu asistenţa socială de la 3% din produsul intern brut la 2,1% până în 2013.

Şi în Timiş se remarcă aceleaşi deficienţe grave legate de sistemul de prestaţii sociale. Chiar dacă, din cauza lipsei de personal, nu s-au putut acoperi toate zonele-problemă, acţiunile de control au scos la iveală nereguli gra­ve. Astfel, anul trecut Inspecţia So­cială a făcut în Timiş 275 activităţi de control. Din păcate, rezultatele, din punct de vedere al sancţiunilor, au fost destul de modeste, în sensul că s-au aplicat opt sancţiuni contravenţionale în cuantum de 5.000 de lei. 

În acest an, schimbarea condu­cerii Ministerului şi, deci, a politicii ministeriale în acest domeniu, a făcut ca sancţiunile să crească exponenţial : în primul trimestru al anului, Inspecţia Socială Timiş a desfăşurat 78 de acti­vităţi de control, din care 50 pe tema acordării de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, opt controale pe venitul minim garantat, 12 controale făcute ca urmare a unor sesizări şi opt în vede­rea acordării licenţei de funcţionare. Sancţiunile aplicate în acest an au fost în număr de 24, iar cuantumul amen­zilor a fost de 25.000 de lei, de cinci ori mai mare ca anul trecut.

Un corp de control foarte mic în raport cu nevoile

Deşi sunt multe nereguli depistate la nivelul Timişului, cu ocazia controa­lelor, actualul număr al inspectorilor Inspecţiei Sociale este foarte mic, în raport cu nevoile. Gina Grigoriţă, şef Serviciu Comunicare al Ministerului Muncii, spune că acţiunile de control la nivelul judeţului se desfăşoară de către doi inspectori, din care unul este detaşat pentru o perioadă de trei luni de la A.J.O.F.M. Timiş, suplimentarea nu­mărului acestora fiind în preocu­parea Ministerului Muncii.

La rândul său, Cornelia Corescu, inspectorul-şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş, spune că, din informaţiile pe care le are, se do­reşte reînfiinţarea Inspecţiei Sociale în forma ei veche, adică înfiinţarea de structuri judeţene de control, nu regio­nale ca până acum, ceea ce înseamnă că toate prestaţiile sociale ar urma să treacă spre Primării, iar Inspecţia Socială să verifice activitatea de pre­staţii sociale a Primăriilor.

“Noi până acum am colaborat bine cu Inspecţia Socială. Când s-au depis­tat nereguli, s-au iniţiat proceduri de recuperare şi s-au remediat situaţiile în care unele persoane erau încadrate ero­nat în diverse categorii de beneficiari de prestaţii sociale”, precizează Andrei Anca, şeful Direcţiei de Prestaţii So­ciale Timiş.

Lipsesc sesizările penale

Anul trecut neregulile în ceea ce priveşte acor­darea asistenţei sociale în Timiş au fost majore, du­când la suspendarea a pes­te 30% din dosarele aflate în plată. Verificările făcute de Inspectoratul Teritorial de Muncă au scos la iveală că pe puţin unul din patru asistaţi sociali ia bani în mod nemeritat de la stat. Au fost opt localităţi în care au fost identificate probleme grave legate de acordarea ajutoarelor sociale : Mo­raviţa, Du­deştii Vechi, Bre­stovăţ, Gottlob, Bara, Bog­da, Beba Veche şi Sânan­drei. În aceste localităţi s-a ajuns la suspen­darea tem­porară a majorităţii aju­toarelor sociale. Prefectura Timiş a sesizat în acest sens o situaţie cel puţin bizară în comuna Ra­coviţa, unde peste 10% din localnici au indem­nizaţie de handicap, majoritatea fiind, în acte cel puţin, ne­văzători. Inspecţia Socială a făcut un control, consta­tând că, pe lângă faptul că multe dintre documen­taţiile pe baza cărora s-au dat indemnizaţiile au fost eli­berate de un singur me­dic, în zonă părea să se fi manifestat un straniu fe­nomen de orbire în masă. În ultimii doi - trei ani, aici s-au depus zeci de solicitări de acordări de indem­ni­zaţii, multe la case vecine, constatându-se existenţa unor adevărate “uliţe ale nevăzătorilor”.

Cu toate acestea, şi acum, la un an de la acele controale, lipsesc dosarele penale, deşi în foarte multe cazuri neregulile depistate impuneau deschiderea unor investigaţii penale. “Cu privire la controlul efectuat la nivelul anului 2010 în cadrul Cam­paniei Naţionale de Control pri­vind încadrarea în grade de handicap şi acordarea cer­tificatelor, au fost con­statate deficienţe cu privire la im­ple­mentarea legislaţiei în domeniu, dar acestea nu au făcut obiectul sesizării or­ganelor de cercetare pe­nală”, spun oficiali din Mi­nisterul Muncii.

Mai mult, nici măcar în cazul celor peste o mie de beneficiari de indem­nizaţie de nevăzător po­sesori de permise de con­ducere nu s-a rea­lizat un demers organizat, insti­tuţio­nal, care să ducă la anularea per­miselor şi în­casarea sumelor încasate necuvenit de aceşti oa­meni. Astfel, straniul fe­nomen al “şoferilor orbi” continuă şi acum să se ma­nifeste la nivelul judeţului.

Ce e mai grav e că, după controa­lele de anul trecut, care au dus la o scă­dere substanţială a numă­rului de beneficiari de in­demnizaţii de handi­cap la nivelul judeţului, ca urmare a suspendării plăţii în do­sarele “sus­pecte”, eşantionul beneficiarilor unor astfel de prestaţii sociale continuă să crească în mod spectaculos la nivelul judeţului. Statisticile vorbesc de la sine : dacă la 31 decembrie 2010 erau 23.684 de beneficiari de indemnizaţii de handicap în Timiş, la 31 martie numă­rul acestora deja a ajuns la 24.212. Practic, în trei luni, eşantionul bene­ficiarilor de indemnizaţii de handicap a crescut cu 528 de persoane. 

În urma acestui gen de nereguli, Consiliul Judeţean Timiş a schimbat discret, în luna decembrie 2010, com­ponenţa Comisiei de Evaluare a Per­soanelor cu Handicap, aflată în sub­ordinea sa. Faptele invocate pentru schimbare (acordarea de indemnizaţii de handicap nejustificat), prin care s-a prejudiciat bugetul de stat, ar fi putut face şi obiectul unor sesizări penale, nu doar a sancţiunii administrative de schimbare din funcţie. Lucru care nu s-a întâmplat, însă.

Iar acordarea de indemnizaţii fără acte nu e singura neregulă ma­joră descoperită la Comisia de Eva­luare a Persoanelor cu Handicap. C.J. Timiş a făcut public la luni bune după schimbările făcute la nivelul Comisiei faptul că o parte dintre contestaţiile formulate anul trecut de cei evaluaţi nu au mai fost înaintate Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, aşa cum ar fi cerut legea, ci au fost soluţionate chiar de comisia care făcea obiectul respectivelor contestaţii. Cu alte cuvinte, o parte din membrii comisiei s-au autocontrolat.

În Timiş, sute de dosare suspecte, trimise pentru reverificare sau suspendate

Controalele făcute în ultimii doi ani în Timiş dovedesc că puţine sunt prestaţiile sociale ocolite de tentativele de fraudă. În urma unei campanii de controale legate de indemnizaţiile ma­ternale, Timişul a fost nominalizat prin­tre judeţele unde s-au constatat diferen­ţe mari între veniturile realizate în ultimele 12 luni, anterior datei naşterii copilului (creşterea semnificativă a veniturilor în ultimele luni, în special în luna a 11-a anterioară naşterii copi­lului). De aceea au fost trimise pentru reverificare aproape 400 de dosare, majoritatea ale unor beneficiare de indemnizaţii de peste 3.000 de lei.

Anul trecut s-a cerut verificare pentru mai mult de 6.000 de dosare de beneficiari de indemnizaţii de handicap din judeţ, dosare în care se suspectează comiterea de fraude. Doar o mică par­te din aceste dosare au fost reevaluate până în prezent.

Nici la campaniile de verificare din acest an, legate de acordarea veni­tului minim garantat, nu s-a stat mai bine. În urma verificării a aproximativ 2.700 de dosare de beneficiari ai ve­nitului minim garantat, în peste 350 de cazuri s-au găsit nereguli şi s-a solicitat suspendarea plăţilor.