Pe lângă impozitarea progresivă a ţigărilor şi a băuturilor alcoolice, considerate produse de lux, majoritatea ţărilor vest-europene au impus un regim fiscal aspru şi în domeniul jocurilor de noroc. Deşi o creştere a fiscalităţii în acest domeniu ar fi fost mult mai bine acceptată decât impozitarea bonurilor de masă, sau supra-impozitarea persoanelor fizice autorizate, jocurile de noroc, deşi au avut mult mai mulţi clienţi în toată această perioadă de criză, nu au avut un regim fiscal prea dur. În aceste condiţii, e uşor de înţeles de ce numărul afacerilor de acest gen este în creştere, inclusiv în vestul ţării.


Impozitare unilaterală

În condiţiile în care la Parlament e în lucru de ani de zile o ordonanţă menită să reglementeze mult mai clar regimul jocurilor de noroc, şi impozitarea acestora, respectiva iniţiativă legislativă fiind blocată la nivelul comisiilor Camerei Deputaţilor, în acest an pachetul de măsuri de austeritate i-a ocolit destul de mult pe întreprinzătorii din domeniul jocurilor de noroc, deşi aceştia au fost supra-impozitaţi în majoritatea ţărilor vest-europene. Prin ordonanţa din luna iunie 2010, prin care se extindea baza de impozitare, fiind impozitate inclusiv tichetele de masă, cadou, creşă şi de vacanţă, s-a decis ca veniturile din jocuri de noroc să fie impozitate cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net calculat la nivelul câştigurilor realizate într-o zi de la acelaşi organizator sau plătitor. Chiar şi cu acest nou prag de impozitare, regimul fiscal din acest domeniu continuă să fie mult mai blând, dacă îl comparăm cu ce se întâmplă în Ungaria, de pildă.
E de înţeles, în acest context, de ce ministrul Culturii, Kelemen Hunor, reprezentant al U.D.M.R., declara recent că va insista ca prevederea prin care impozitele pe jocurile de noroc să contribuie la finanţarea Culturii, care a funcţionat până în 2009, să fie reintrodusă. „În Ungaria există o lege conform căreia operatorii jocurilor de noroc, mai precis unul dintre jocurile Loteriei, contribuie la finanţarea culturii cu 90% din totalul impozitului plătit către stat. Este o sumă importantă, zece miliarde de forinţi, sumă de care dispune Cultura şi în acest timp de criză financiară”, îl consilia pe Kelemen Hunor omologul său din Ungaria, ministrul Istvan Hiller. Până în 2009, cu o bună parte din banii luaţi de la cazinouri şi săli de poker ori firme de bingo sau pariuri sportive, în Ungaria se finanţau operaţiunile de restaurare a monumentelor, achiziţia de cărţi pentru bibliotecile publice şi producţia de film.


Plajă de impozitare mare

În Timiş, o supra-impozitare a jocurilor de noroc ar strânge sume deloc neglijabile la bugetul de stat. Astfel, în judeţ sunt date aproape 800 de autorizaţii de exploatare operatorilor din acest domeniu.
Pentru operarea unor mecanisme de tip slot machine (majoritatea, pokere electronice) există străzi în Timişoara unde sunt date zeci de autorizaţii. Pe bulevardul 16 Decembrie, de pildă, sunt 13 titulari posesori ai unor asemenea autorizaţii. Pe strada Burebista, tot în Timişoara, figurează 19 astfel de autorizaţii, iar pe bulevardul Gheorghe Lazăr, 27. Până şi pentru perimetrul Pieţei Operei sunt date 26 de astfel de autorizaţii de exploatare.


Controale fără periodicităţi clare

Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor e una dintre puţinele instituţii care a avut tematici de control cât de cât constante pe acest sector. O campanie naţională de controale a fost organizată în februarie anul acesta, când o serie de operatori din Timiş au fost controlaţi de O.P.C., alături de colegii lor de breaslă, din judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Braşov, Cluj, Constanţa, Iaşi, Bihor, Sibiu şi Mureş. La prima serie de controale au fost date dintr-un foc amenzi de jumătate de milion de lei. Printre cele mai des întâlnite nereguli din Timiş se nominaliza „jocul în orb”, respectiv neafişarea la loc vizibil a regulamentelor de joc. Alţi întreprinzători nu aveau licenţă de organizare a jocurilor de noroc, existând operatori timişeni controlaţi care au venit cu scuza penibilă că acestea au fost de fapt eliberate, dar nu au fost tipărite încă de Imprimeria Naţională. Nu puţine au fost cazurile în care s-a descoperit că aparatele utilizate nu erau certificate sau aveau verificări metrologice expirate de ani de zile, putând fi măsluite. În unele cazuri, s-a descoperit că nu exista un buletin de verificare a prizelor de împământare pentru aparatele de poker electronic, aceasta fiind o soluţie alternativă pentru patronii localului, atunci când clienţii mai şi câştigau la respectivele aparate : se provoca o „pană de curent”, iar câştigul realizat se ştergea automat.
„Am avut, pe parcursul acestui an, mai multe acţiuni de control, ultima chiar în august. Există o tematică naţională, dar demarăm controale şi în urma unor sesizări, în limita posibilităţii de control, având în vedere că suntem un colectiv de nouă comisari. Cu ocazia controalelor s-au găsit nereguli, de exemplu şi în acest an am avut cazuri de societăţi profilate pe jocuri de noroc care, pur şi simplu, refuzau să le achite sumele cuvenite jucătorilor care câştigaseră. Aceste sume au fost achitate abia după intervenţia noastră. Din păcate, nu ştim când vom mai demara o acţiune de acest gen, la nivel judeţean, pe acest segment. Pentru că în aceste zile, în contextul celebrei Ordonanţe 50, suntem asaltaţi de plângeri referitoare la bănci şi comportamentul acestora faţă de clienţi”, declară Marinela Iliaş, directorul adjunct al O.J.P.C. Timiş.
Dacă în cazul Protecţiei Consumatorilor, există măcar o acţiune sau două de control, pe an, profilate pe acest segment al jocurilor de noroc, în cazul unei alte instituţii, cu competenţe ceva mai directe pe acest sector – e vorba de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, se poate observa că sunt ani în care în Timiş nu se face nici uncontrol şi nu se dă nicio sancţiune operatorilor de jocuri de noroc care operează cu sume mai mari de 10.000 de euro, ce cad sub incidenţa verificărilor O.N.P.C.S.B. În ultimul an, Oficiul nu a dat nicio amendă de amploare în Timiş întreprinzătorilor din domeniul jocurilor de noroc ce nu respectă legislaţia referitoare la combaterea spălării banilor. Cu toate că, după cum demonstrau anchetele Poliţiei, nereguli majore există, şi nu puţine.


Evaziune de proporţii depistată la un cazino din Timişoara

În urma unei acţiuni profilate pe combaterea evaziunii fiscale, în acest an Poliţia a descoperit o evaziune de proporţii la unul dintre cazinourile timişene care au găzduit turnee de poker. Astfel, potrivit I.G.P.R., administratorul unei societăţi de profil din Timiş, căruia, pe linia politicilor ciudate de comunicare, i se protejează identitatea, „nu a înregistrat în evidenţele contabile taxa de înscriere la un turneu de poker, nu a evidenţiat corect în contabilitatea societăţii câştigurile realizate din activitatea de jocuri de noroc şi nici nu a calculat, reţinut şi vărsat impozitul aferent veniturilor pentru câştigurile obţinute de diferite persoane fizice”.
Mai precis, din taxele de participare la un turneu de poker s-au colectat 385.000 de lei, sumă destinată premierii jucătorilor, şi care nu a fost declarată ca atare, prejudiciind bugetul de stat cu aproximativ 20.000 de lei. Adiţional, în urma verificărilor, s-a constatat că administratoarea de cazinou nu evidenţiase corect în contabilitatea societăţii câştigurile realizate, fiind ascunse de ochii Fiscului premii de peste 68.000 de euro.
În plus, pe perioada noiembrie 2008 - octombrie 2009, acelaşi cazinou nu a plătit impozitul pe jocuri de noroc, producând bugetului un prejudiciu de peste un milion de lei. Cazul a fost instrumentat de ofiţerii Serviciului de Investigare a Fraudelor Timiş împreună cu procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş, începându-se urmărirea penală pentru evaziune fiscală.
Nu e, însă, un caz singular. „De obicei, facem acţiuni de control când avem informaţii legate de existenţa unor nereguli. Lunar, facem cel puţin un control la societăţi care activează în domeniul jocurilor de noroc. Iar cele mai dese nereguli constatate sunt legate de lipsa licenţei pentru organizarea de jocuri de noroc sau faptul că nu-şi ţin nici măcar contabilitatea în partidă simplă, evitând să plătească taxele şi impozitele cuvenite la bugetul de stat. Totodată, ne preocupă şi posibilele cazuri de spălare de bani, în acest sector”, ne-a declarat comisarul Dan Tudorescu, şeful Serviciului de Investigare a Fraudelor Timiş.


Petiţii pentru interzicerea totală

Pe internet există o petiţie colectivă semnată de sute de oameni, care propun o măsură radicală : interzicerea completă a jocurilor de noroc în România. “Dependenţa de jocurile de noroc apare ca şi în cazul dependenţei de droguri, iar oprirea jocului duce la efecte asemănătoare opririi consumului de alcool sau de droguri. Dependenţii de jocuri de noroc nu recunosc că au probleme, nu conştientizează că au nevoie de ajutor. Un dependent de jocuri de noroc, constrâns de familie, cu datorii până în gât şi rămas fără posibilitatea de a mai juca banii la asemenea jocuri, ajunge în situaţia de a-şi pune capăt zilelor. Închiderea sălilor de jocuri de noroc din ţară va salva multe vieţi!”, se consemnează în respectiva petiţie, care e semnată de destul de multe persoane şi din Timişoara. “Soţul meu a avut acest viciu distrugător, din cauza căruia ne-a pierdut pe mine şi copilul nostru de curând. E un om minunat, însă jocul de noroc l-a determinat să-şi piardă familia”, spune Anca, unul dintre semnatarii timişoreni ai petiţiei.