Jocurile de noroc online au intrat în atenţia Finanţelor

Deşi utilitatea multor proiecte legislative care trec prin Parlament poate fi pusă sub semnul întrebării, domenii în dezvoltare, care ar putea aduce bani mulţi la un buget afectat de un deficit tot mai mare, rămân pe din afara oricărei reglementări legale. Un astfel de vid legislativ există în momentul de faţă şi în cadrul unei industrii care s-a dezvoltat extraor­dinar de mult în România ultimilor ani : jocurile de noroc online. Sume uriaşe sunt tranzacţionate de jucători şi societăţi de administrare a cazinourilor virtuale, fără ca la buget să ajungă un leu din această afacere înfloritoare, care funcţionează în prezent într-un soi de paradis fiscal.

Reglementări care nemulţumesc forurile comunitare

Deşi de ani buni România a devenit o ţară foarte atractivă pentru proprietarii de aşa-numi­te cazinouri online, sume foarte mari fiind tranzacţionate prin intermediul partidelor virtuale de poker sau ruletă, abia zilele trecute Guvernul şi-a anunţat de­cizia de a reglementa siste­mul de organizare şi funcţionare a jocurilor de noroc, incluzând şi segmentul online. “Am regle­men­tat piaţa jocurilor online, astfel încât aceasta să poată funcţiona şi să fie taxate în Ro­mânia”, a declarat Bogdan Dră­goi, secretar de stat în Minis­terul Finanţelor. Conform noilor schimbări legislative propuse de Guvern, persoanele pasionate de jocuri de noroc vor putea pa­ria online şi la firme înregis­trate în România.

Legislaţia românească nu permite în prezent, dar nici nu in­terzice jocurile online trans­fron­taliere, însă nu permitea organi­zarea jocurilor online de către companii din România. Pentru organizarea jocurilor de noroc on­line, firmele trebuie să plăteas­că o taxă de 10% din încasări, dar nu mai puţin de 400.000 de lei dacă jocul este de tip bingo sau 5% din încasări, dar nu mai puţin de 250.000 lei dacă jocu­rile sunt în cotă fixă (pariuri).

Partea cea mai importantă a noului act normativ se referă însă la operatorii internaţionali de jocuri de noroc online care, deşi au încasări foarte bune de la clienţi din România, nu plă­tesc niciun fel de taxe şi impo­zite statului român. Astfel, noul act normativ a instituit obligati­vitatea impusă operatorilor de a deţine un sediu înregistrat ca persoană juridică în România. Această prevedere nu a fost însă pe placul Comisiei Europene, ai cărei reprezentanţi au transmis Guvernului o notificare în care se aminteşte faptul că impu­ne­rea pentru operatori a unor obli­gaţii ca deţinerea unui sediu în­registrat în România şi consti­tui­rea ca persoane juridice ro­mâ­ne reprezintă o încălcare gra­vă a normelor U.E. În document se mai arată că restrângerea libertăţii de a furniza servicii în spaţiul U.E. este interzisă şi că obligativitatea deţinerii unui sediu înregistrat pentru opera­torii de jocuri de noroc poate con­stitui o restrângere a acestui drept. Totuşi, autorităţile româ­ne nu au fost prea impresionate de aceste atenţionări. “Marea majoritate a cerinţelor Comisiei Europene au fost implementate, dar aceasta nu a fost acceptată, deoarece noi dorim ca societăţi­le să fie monitorizate prin pris­ma spălării banilor. Pe subiectul jocurilor de noroc nu există o directivă europeană. Noi, statul român, avem motivele noastre, în primul rând spălarea banilor, tot ce înseamnă partea de eva­ziune”, declară Bogdan Drăgoi.

Astfel, România pare deci­să chiar să rişte declanşarea unei proceduri de infringement, miza fiind încasarea taxelor şi impozitelor aferente unui dome­niu care până acum a evitat ori­ce tentativă de taxare.

Asociaţia Organizatorilor de Pariuri acuză “vidul legislativ deplin”

Reprezentanţii Asociaţiei Organizatorilor de Pariuri şi Jocuri de Noroc din România confirmă faptul că vestul ţării, alături de Bucureşti, era şi este în continuare una dintre cele mai active zone din punct de ve­dere al jocurilor de noroc online, dar că, în majoritatea cazurilor, numărul jucătorilor şi sumele vehiculate rămân o enigmă, toc­mai din cauza lipsei oricărei re­glementări din domeniu. Statul habar nu are până în momentul de faţă câţi jucători de jocuri de noroc online există în România, şi ce sume tranzacţionează aceş­tia. Tocmai de aceea, se doreşte ca prin obligativitatea existenţei sediului din România a acestor operatori de “cazinouri virtua­le” să poată fi cuantificate şi im­po­zitate veniturile acestora.

Cristian Pascu, preşedin­tele Asociaţiei, recunoaşte fap­tul că, în domeniul jocurilor de noroc online, în România există o situaţie de vid legislativ deplin. “Nu ştiu de ce se face atât caz pe subiectul acesta, şi alte ţări din U.E. au impus operatorilor de jocuri de noroc online să aibă un sediu pe teritoriul statelor res­pec­­tive, pentru a plăti taxe şi im­pozite. Să fie clar : în afară de zo­na «la negru» a acestor jocuri, din care statul român nu primea niciun leu, mai exista şi o zonă «la gri», a operatorilor de jocuri on­line, cu sediul în Malta sau în Ma­rea Britanie. Aceştia aveau li­cenţă obţinută în statul în care îşi des­chiseseră sediul, dar nu mai aveau licenţe şi pentru celelalte state în care operau, deşi segmen­tul lor de clienţi erau unul euro­pean sau chiar global. Dacă aceşti opera­tori şi-ar fi obţinut licenţa şi în România, aşa cum era nor­mal, ar fi trebuit să plătească taxele cuve­nite statului român”, ne-a decla­rat reprezentantul A.O.P.J.N.R.

Cristian Pascu mai spune că actuala versiune de act norma­tiv propus de Guvern pentru re­glementarea jocurilor de noroc online e chiar mai puţin restric­tivă decât cea din alte state co­munitare : “În prima fază s-a dorit ca toţi aceşti operatori care operează pe plan naţional să ai­bă server principal în România. Până la urmă s-a renunţat la această obligativitate”.

În opinia sa, segmentul de jocuri de noroc online s-a dez­vol­tat extrem de mult în România, şi statul ar fi trebuit să regle­men­teze de mai multă vreme acest domeniu : “Într-adevăr, segmen­tul de jocuri de noroc online s-a extins mult în ultimii ani, şi ce e mai rău e că s-a extins fără ca sta­tul să ia vreun leu. Se joacă destul de mult, clienţii cotizează sume mari, băncile fac transferu­rile de rigoare şi îşi încasează comisioanele aferente, numai sta­tul nu se alege cu nimic”.

D.I.I.C.O.T. nu poate investiga spălările de bani proveniţi din jocuri de noroc

Pe lângă aducerea unor venituri consistente la buge­tul de stat (pentru că jocurile de noroc au un regim de fis­ca­lizare special) noile pre­vederi legislative care impun înfiinţarea unui sediu în Ro­mânia pentru companiile care au dezvoltat reţele de jocuri de noroc online au şi scopul declarat de a ajuta la combaterea spălării banilor. Astfel, potrivit ultimului ra­port al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Com­baterea Spălării Banilor, în vestul ţării, în special în Ti­miş, domeniile de risc în ceea ce priveşte spălarea banilor sunt considerate imobiliarele şi jocurile de noroc, unde se învârt sume destul de mari, provenind nu întotdeauna din surse licite.

Din păcate, structuri spe­­cializate pe criminalitatea organizată, cum e Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Tero­rismului, nu se mai ocupă decât de cazurile de spălare de bani ce vizează direct infrac­ţiu­nile din aria lor de com­pe­tenţă.“Dacă e vorba de spă­lare de bani rezultaţi în urma traficului de droguri sau de persoane, de pildă, atunci pu­tem interveni. În rest, unită­ţile de parchet normale au fost desemnate să se ocupe de astfel de cazuri”, ne-a declaratMircea Andreş, şeful struc­turii timişorene a D.I.I.C.O.T.

Turnee de poker discrete

În ceea ce priveşte po­kerul clasic, Timişoara era, până în 2008 cel puţin, un punct de referinţă, fiind locul în care se organizau cele mai mari turnee, cu cele mai ge­neroase sume puse la bătaie.

Chiar în anul declanşării crizei economice, în 2008, la Timişoara se organiza cel mai mate turneu de poker de la nivel naţional, “Romanian Poker Tour”, cu premii garan­tate de 100.000 de euro. Nu­mai intrarea în concurs era de 1.100 de euro, din care 100 de euro reprezenta taxa de participare. Timişoara atră­gea la aceste turnee şi gru­puri organizate de 40 până la 80 de persoane care veneau special din Italia, Grecia sau Germania pentru a  participa la aceste evenimente.

Autorităţile cu compe­tenţe de control în domeniul fiscal au aflat din presă de respectivele turnee şi, într-o acţiune comună a Gărzii Fi­nanciare şi a Serviciului de Investigare a Fraudelor, au început o amplă acţiune de verificare. La un singur con­trol s-a stabilit că organizatorii unui astfel de turneu nu în­registraseră operaţiunile de încasare a unei sume de 385.000 de lei, proveniţi din taxa de înscriere a partici­panţilor la un turneu de poker şi nu înregistraseră în mod corect în contabilitatea so­cietăţii câştigurile realizate din activitatea de jocuri de noroc. De asemenea, poliţiştii care au lucrat la acest caz spuneau că organizatorii nu au calcu­lat, reţinut şi vărsat impozitul aferent veniturilor din jocuri de noroc pentru câştigurile obţinute, producând un pre­judiciu de 1.079.763 de lei bu­getului de stat.

Este posibil ca tradiţia marilor turnee de poker de la Timişoara să fi fost perpe­tua­tă. Cert e că astfel de eveni­mente, dacă au mai fost orga­nizate în ultimii trei ani, s-au desfăşurat cu foarte mare dis­creţie, fiind notificaţi doar ju­cătorii profesionişti. Şi aceasta probabil pentru a nu da, din nou, idei, structurilor de control.