Jumătate dintre angajaţii A.N.I.F. vor fi disponibilizaţi

Sistemul de îmbunătăţiri funciare, care s-a ocupat până în prezent de îndiguiri, desecări şi inundaţii trece în ultimii ani printr-o serie de reorganizări perpetue, fără să fie foarte clar care va fi finalitatea acestor demer­suri. Printr-o altă reorgani­zare, Agenţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare este regândită într-o formă nouă, care presupune disponibilizări masive (care nu vor ocoli Timişul) şi dispariţia agenţiilor teritoriale în forma veche. Specialişti din sistem susţin că statul a gestionat dezastruos în ultimii ani sistemul de îmbunătăţiri funciare.

O nouă reconfigurare

Printr-o ordonanţă de urgen­ţă, care intră în aplicare în aceas­tă perioadă, Guvernul a realizat o nouă reorganizare a singurei structuri fiabile care mai rămă­sese în sectorul de îmbunătăţiri funciare, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare.

În noua formă, A.N.I.F. func­ţionează în subordinea Minis­terului Agriculturii şi Dezvol­tă­rii Rurale şi are în structură fi­liale judeţene fără personalitate juridică. Digurile şi barajele cu rol de apărare împotriva inun­daţiilor se predau, conform or­do­nanţei de reorganizare, din administrarea Agenţiei, în admi­nistrarea Administraţiei Naţio­nale Apele Române. Prin ace­eaşi reorganizare se prevede că schema de personal la nivel na­ţional va fi de maximum 1.500 de angajaţi, ceea ce înseamnă cu mult mai puţin de jumătate din numărul actual de angajaţi al A.N.I.F., care e de aproxi­mativ 4.800 de persoane. Vor urma deci, la nivel naţio­nal, dis­ponibilizări masive în sistemul de îmbunătăţiri fun­ciare, dispo­nibilizări care nu vor ocoli nici Timişul.

Adrian Pau, directorul A.­N.I.F. Timiş, spune că, în Timiş, aproximativ jumătate din per­sonal va trebui să plece.“Mai precis, din 220 de persoane vor mai rămâne 117. Restructurarea se va face şi la Bucureşti, unde va rămâne un număr relativ mic de angajaţi în structura centrală. Structurile judeţene, într-adevăr, nu au personalitate juridică, dar nici până acum nu am avut personalitate juridică”.

Doar componenta de descări şi irigaţii rămâne la A.N.I.F.

Reorganizarea A.N.I.F. a fost luată în discuţie şi la ultima şedinţă a Consiliului Judeţean Timiş, consilierul judeţean Titu Bojin, fost director al Admi­nis­traţiei Bazinale de Apă Banat, susţinând că e posibil ca o par­te, cel puţin, dintre angajaţii A.­N.­I.F. să treacă în subordinea Con­siliului Judeţean. La rândul său, preşedintele C.J. Timiş, Con­stantin Ostaficiuc, spune că, deşi există o propunere, nu e nimic concret pentru instituţie şi nu există nicio comunicare ofi­­­cială, explicând că C.J. Timiş nu are structuri care să-i dea posi­bilitatea să primească aceşti angajaţi.

“S-a discutat această varian­tă, legată de trecerea de anga­jaţi în subordinea Consiliilor Judeţene. Rămâne de văzut ce va fi. Ce e sigur e că din aproa­pe 5.000 de angajaţi la nivel na­ţional mai rămân aproximativ 1.200. Digurile şi barajele se predau la Administraţiile Bazi­nale de Apă. Este vorba despre 3.500 de kilometri de diguri, 200 de baraje şi cantoane. A.N.I.F., în noua formă, se va ocupa doar de irigaţii şi de desecări”,ne-a declarat Titu Bojin.

Taxă de îmbunătăţiri funciare, plătită de proprietarii de terenuri

Noua organizare a A.N.I.F. aduce şi o noutate legată de finanţarea agenţiei. Ca şi până acum, finanţarea se realizează din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. În ceea ce priveşte veniturile proprii obţinute de A.N.I.F., statul a introdus, cu aplicare imediată, taxa de îmbunătăţiri funciare, ca sursă pentru aco­pe­rirea cheltuielilor Agenţiei.  

Această taxă urmează a fi plătită de către beneficiarii te­renurilor deţinute în baza unui titlu valabil de proprietate ori de folosinţă în amenajările de îm­bunătăţiri funciare sau în afara acestora, care beneficiază direct sau indirect de lucrările de îm­bunătăţiri funciare pentru admi­nistrarea amenajărilor de îmbu­nătăţiri funciare. 

Calculul, modul de colec­ta­re şi termenele de plată ale ta­xei se aprobă prin hotărâre de guvern, iar cuantumul taxei se aprobă, anual, de către Agenţie, până la data de 31 august a fie­cărui an, pentru anul următor, şi se publică în Monitorul Ofi­cial al României.

“E o chestiune de norma­li­tate. Sunt costuri cu oamenii, cu utilajele, pentru realizarea unor activităţi de amenajare de care au beneficiat, direct sau indi­rect, de atâţia ani, proprietari privaţi de terenuri. Or, statul nu poate subvenţiona la nesfârşit o activitate comercială. Ca atare, din subvenţia de 170 de euro pe hectar de teren arabil lucrat pri­mită de proprietarii de tere­nuri de la A.P.I.A. nu cred că va fi nicio problemă dacă vor plăti zece euro pentru lucrările de îmbu­nă­tăţiri funciare de care benefi­ciază”,estimează Adrian Pau.

Directorul A.N.I.F. Timiş : “Probabil că se va înstrăina patrimoniul S.N.I.F. la valori derizorii”

A.N.I.F. este în prezent singura entitate activă care a mai rămas din vastul sector al îmbunătăţirilor funciare. Cea­laltă mare structură, S.N.I.F., a fost ţinută până în acest an sub procedură de administrare spe­cială, fără de care societatea ar fi fost de mult lichidată. Aceas­tă stare permite suspendarea oricărei acţiuni judiciare şi ex­trajudiciare a creditorilor. Tot­odată, atâta vreme cât s-a men­ţinut această stare de adminis­trare specială, niciun furnizor public de utilităţi al S.N.I.F., indiferent de creanţele pe care le avea de recuperat de la so­cietate, nu a avut voie să sis­teze alimentarea de resurse. Însă menţinerea societăţii în această stare nu a mai putut fi continuată, mai ales din cauza cerinţelor F.M.I., care a cerut lichidarea portofoliului de so­cietăţi cu pierderi ale statului. Aşa se face că, acum, patri­moniul S.N.I.F. este în vizorul lichidatorilor, inclusiv în Timiş.

Adrian Pau (foto) afirmă că la S.N.I.F. s-a trecut deja la exe­cutări, şi se pare că se înde­pli­neşte dorinţa celor care de multă vreme doreau, prin diver­se tertipuri, să intre în posesia patrimoniului S.N.I.F. Acesta consideră că normal ar fi fost ca statul să preia această so­cietate şi să facă valorificarea bunurilor ei.“Aşa, probabil că se va înstrăina patrimoniul S.N.I.F. la valori derizorii, deşi sunt bunuri de valoare, dacă mă gândesc doar la acel teren destul de mare deţinut în Ti­mişoara pe strada Albinelor. O serie întreagă de şmecheri, dintre care unii s-au perindat pe la S.N.I.F., s-au chinuit de ani de zile să pună mâna pe acel teren, şi acum se pare că au reuşit. Statul ar trebui să fa­că o anchetă amănunţită, pen­tru a se vedea cum s-a ajuns la situaţia aceasta. În Timiş ar trebui să se vadă şi cum a fost posibil ca, ştiută fiind povestea legată de clădirea Saiftim-ului, A.N.I.F. să ajungă să nu aibă un sediu propriu, ţinând cont de tot patrimoniul deţinut în Ti­miş de societăţile cu compe­tenţe pe domeniul îmbunătă­ţirilor funciare”, mai spune Adrian Pau.

Rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara : “Miza este enormă în sectorul îmbunătăţirilor funciare”

Previziunile, raportate la actuala stare a sistemului de îmbunătăţiri funciare, nu sunt optimiste. Într-un raport recent al Comisiei parlamentare de anchetă care a investigat ges­tionarea sistemelor de irigaţii şi desecare, se menţiona că în vestul ţării lucrările de refa­ce­re a amenajărilor hidrotehnice la nivelul celor din 2005 este insuficient. „Sunt numeroase exemple în care intervenţiile pentru refacerea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor s-au limitat numai la refacerea lucrărilor calamitate şi nu în conformitate cu starea fizică şi de degradare continuă a aces­tora. Personalul şi fondurile insuficiente fac imposibilă întreţinerea şi reparaţiile cu­rente ale digurilor, barajelor, canalelor, podeţelor”, se men­ţiona, printre altele, în acest document.

Cu ocazia discutării acelui raport în Parlament, s-a mai adus în discuţie o ipoteză dezas­truoasă pentru agricultură şi pentru zona de vest a ţării : fără intervenţii rapide în do­me­­niul îmbunătăţirilor fun­ciare, inundaţiile vor face ca România să piardă peste un milion de hectare de teren arabil în Câmpia de Vest. Par­lamentarii care s-au ocupat de această investigaţie mai spun că terenurile din vestul ţării au fost transformate ca urmare a lucrărilor de desecare din mlaş­tini şi terenuri neproductive afectate periodic de inundaţii şi exces de umiditate în terenuri propice activităţilor agricole cu un mare potenţial productiv. Dispariţia acestor lucrări din întreaga zonă de vest, ca ur­mare a neîntreţinerii lor, ar însemna, de fapt, scoaterea din producţia agricolă a circa 1.100.000 de hectare situate în Câmpia de vest.

Prof. univ. dr. Alexandru Moisuc, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timi­şoara, consideră că este regre­tabil că s-a ajuns aici. “În Ba­nat, ţinând cont de specificul mlăştinos al zonei, ar fi trebuit să se acorde foarte multă aten­ţie sistemului de îndiguiri şi de­secări. În realitate, multe din­tre digurile din Timiş, realizate în 1700 - 1800, nu au fost între­ţinute cum trebuie. S-au făcut lucrări heirupiste, disparate, deşi acest gen de amenajări au nevoie de o întreţinere con­stantă. Aşa se explică dezastrul făcut de inundaţiile din anul 2005 în Timiş. Miezul de argilă al digurilor a fost străpuns de rozătoare, şi nu a mai fost în­tre­ţinut sau înlocuit în niciun fel. Din punctul meu de vede­re, statul ar fi trebuit să se im­plice mai mult în acest sector al îmbunătăţirilor funciare, pentru că miza este una enor­mă”,mai spune prof. univ. dr. Alexandru Moisuc.