Jurnalul nedreptatii

Intr-o Romanie zisa si vruta democratica, intr-o Romanie in care, pentru aflarea unui adevar, este, uneori, nevoie de un judecator international, intr-o Romanie in care autoritati ale statului de drept, dezinteresate sau, din contra, indatorate unor interese oculte, ignora si sentintele instantei internationale, adevarul se pare ca trebuie platit cu viata. Desi nici pentru aceasta moneda de schimb nu garanteaza cineva ca ar fi eficienta si suficienta...
"Cronologie greva foamei II" este titlul jurnalului pe care colegi de-ai presedintelui  Asociatiei "21 Decembrie 1989", Teodor Maries, au decis sa-l posteze pe pagina institutiei (http://www.asociatia21decembrie.ro/2010/03/cronologie-greva-foamei-ii/). Un fel de jurnal al nedreptatii - nedreptate facuta de autoritati ce sfideaza si ignora legea, dreptatea si respectul, unui om care aseaza mai presus de propria sanatate si de propria viata un ideal in care crede si in care si-a pus sperantele, nedreptate facuta tututor celor care au iesit in strada in Decembrie ’89, celor atinsi de gloantele trase de nu stie cine, nedreptate facuta celor care si-au pierdut oameni dragi in acele zile tulburi -, scris pentru a-i sensibiliza pe cei de care depinde aflarea integrala a adevarului despre Revolutia (confiscata) din Decembrie 1989.
Teodor Maries se afla de aproape 60 de zile in greva foamei (in cea de a doua greva a foamei, prima, la care a recurs din acelasi motiv, a durat 74 de zile). Nu cere nimic pentru el personal, nu are pretentii absurde, nu forteaza legea. Vrea doar un adevar care se cuvine istoriei noastre recente, cerand acces la documente privind Revolutia din Decembrie, ferecate in seifuri ale Armatei si Serviciului de Telecomunicatii Speciale, si oferindu-se sa faca, atat cat ii permite legea, munca Justitiei (care, aflam recent, in urma unui document remis de C.E.D.O., nu a facut absolut nimic in dosarele Revolutiei pana in 1997...).
Pe cine impresioneaza gestul sau… umbra lui Teodor Maries? Pe cine intereseaza ca acest om a promis ca "va muri cu ei de gat?"  Autoritatile din Justitie care au blocat ilegal atatia ani dosarele Revolutiei? Sau pe cele ale altor institutii ale statului, care le-au fost complice la acest sabotaj al legii si al adevarului? Sau, mai mult, credeti ca au vreo tresarire de constiinta autorii crimelor din Decembrie ’89? Raspunsul este, fara dubii, negativ. In caz contrar, nu s-ar fi ajuns aici. Gestul domnului Maries ii intereseaza si sensibilizeaza doar pe cei care, timp de 20 de ani, au sustinut acelasi ideal, au militat pentru acelasi crez si vor macar adevarul, daca aplicabilitatea legii pare deja caduca.
Sambata, Teodor Maries urma sa vina la Timisoara, dar, din cauza precaritatii sanatatii sale, e greu de crezut ca va fi aici, pentru a-i fi inmanat premiul "Speranta", acordat de Societatea "Timisoara", in pragul aniversarii a 20 de ani de la semnarea Proclamatiei de la Timisoara. "8"-ul Proclamatiei este un alt ideal spulberat - ceea ce putea insemna pentru societatea romaneasca dreptatea facuta in zorii anilor ’90 nu mai poate insemna dreptatea facuta in anul 2010, in 2011 sau in cine stie care an pierdut din viitor…
Nicolae Steinhardt scria, intr-un alt jurnal, "Jurnalul fericirii", ca" (…) in prezenta tiraniei, asupririi, mizeriei, nenorocirilor, urgiilor, primejdiilor, nu numai ca nu te dai batut, ci dimpotriva, scoti din ele pofta nebuna de a trai si a lupta". Si, totusi, ai minti daca nu ai recunoaste ca, uneori, dezarmat si descurajat, te intrebi, "Cui prodest?".