Justiţia, în dublul limbaj al unui prezidenţiabil

În ultimele zile, asistăm, din nou, la o probă, per­fect executată, de dublu limbaj din partea unuia din­tre co-preşedinţii U.S.L., Vic­tor Ponta. Un dublu limbaj care poate trăda fie erori de strategie politică – la care l-a împins obsesia pentru Traian Băsescu, ce pare să fi atins incurabil vârfurile U.S.L. –, fie adevărata faţă a unui lider politic ce pare a avea aspiraţii prea mari într-un stat democratic.

4 noiembrie 2011 :  „(,...)  Dacă o Justiţie trebuie să judece cum spune preşedintele ţării, eu nu cred că noi putem avea altă poziţie decât că trebuie să îl schim­băm pe preşedinte, la ce a făcut Băsescu, ieri, când s-a răstit la judecători şi le-a zis cum să judece (...)”, spunea Victor Ponta, declarând că afirmaţiile şe­fului statului sunt un (nou) motiv de suspen­dare.

12 noiembrie 2011 : “Domnul Băsescu mai are o singură redută, care se chea­mă Justiţia, motiv pentru care se duce la C.S.M. să le spună judecătorilor cum ar trebui să ju­de­ce, se duce la D.N.A. şi anunţă cine va fi şef în con­tinuare”, declara, printre altele, Vic­tor Ponta în ziua în care U.S.L. anunţase public că e mo­mentul oportun pentru declanşarea pro­cedurii de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. Spiritele se inflamaseră după ce şeful statului de­clarase, referitor la sesizarea C.C.R. de către U.S.L., privind amânarea, pentru 2016, a plăţii salariilor restante, că “Indiferent care este re­zultatul la C.C.R., bani nu există, dacă ar exis­ta, s-ar plăti”. Afirmaţia i-a fost “tradusă” de U.S.L. ca refuz de a respecta deciziile C.C.R., cu alte cuvinte, ca încălcare a legii fundamentale.

Câteva zile mai târziu, după ce aceeaşi Curte Constituţională a luat o decizie în disonanţă cu sesizarea U.S.L., anunţând că drepturile salariale pot fi plătite abia din 2016, a avut loc o schimbare radicală de discurs din partea lui Victor Ponta.

29 noiembrie 2011 :  “Iată că pot fi de acord şi cu domnul Băsescu care i-a nu­mit penibili pe judecători. (…) Curtea Con­stituţională a judecat peste noapte şi a spus că degeaba câştigi hotărâri definitive şi irevoca­bile împotriva Guvernului, fiindcă Guvernul îţi va da ţeapă”. Cu alte cuvinte, liderul P.S.D. a făcut exact ceea ce îi reproşase preşedintelui, adică a atacat puterea judecătorească pentru deciziile luate, dovedind că, funcţie de con­junc­tură sau interes, aceştia pot fi când victime, când pe­ni­bili.

29 noiembrie 2011 : O altă mostră a mânuirii cu abilitate a dublului limbaj a oferit co-preşedintele U.S.L. în aceeaşi zi şi tot în privinţa relaţiei şef de stat – Justiţie. “(…) Să câştigăm alegerile. O să-i băgăm şi în închi­soa­re, să nu vă faceţi niciun dubiu, măcar la asta mă pricep”, a promis, solemn, domnul Ponta.

Dată fiind nonşalanţa cu care Victor Ponta afişează, la interval de câteva zile, o retorică total schimbată, melodia pe care ar urma să pună Justiţia să danseze – în varian­ta în care ar ajunge şef de stat – este previzi­bilă. Se pare că inamovabilitatea de care se bucură reprezentanţii celei de a trei pu­teri în stat va deveni poveste sub un ipoteic regim Ponta – asta şi când va fi vorba despre proce­sele adversarilor politici, şi când pe rol intră dosa­rele prietenilor. Mai ales că domnul Ponta, în calitate de avocat, a dovedit că se pricepe şi să-i salveze pe unii de la închisoare. Deci, afirmaţiile preşedintelui P.S.D. au toate şansele să nu rămână la nivel de demagogie. Sferă în care, de facto, încadrează domnul Ponta şi discursul privind principiul separaţiei puterilor în stat.