Având în vedere că şi în ultimul an au fost foarte multe plângeri ale unor cetăţeni europeni care reclamau de faptul că nu au beneficiat de un tratament just atunci când au avut probleme cu legea într-unul din statele membre U.E., Comisia Europeană a introdus un nou act legislativ menit să asigure un tratament judiciar corect cetăţenilor europeni ajunşi în faţa justiţiei într-un alt stat comunitar decât cel în care îşi au reşedinţa.


Prevederi unitare la nivel comunitar

Prin noua iniţiativă legislativă promovată de către Comisia Europeană, statelor membre U.E. li se cere să îi informeze în scris pe suspecţii aflaţi în arest cu privire la drepturile pe care le au. Propunerea vine în completarea unui alt act legislativ care le dă persoanelor suspectate de infracţiuni dreptul de a beneficia de servicii de traducere şi interpretariat.
Proiectul propus zilele trecute se înscrie în eforturile depuse de forurile europene pentru a elabora proceduri penale standard valabile pe tot teritoriul său şi propune ca informarea adresată suspecţilor să fie formulată în limbaj simplu şi, la nevoie, tradusă.
În 12 ţări europene se practică deja comunicarea în scris a drepturilor. Altele oferă aceste informaţii doar verbal sau prin intermediul unui formular greu de înţeles de către persoanele fără studii juridice. Există şi ţări care furnizează acest tip de informaţii doar dacă sunt solicitate de persoana suspectată.
Comisarul pentru Justiţie Viviane Reding spune că scopul acestui act legislativ este să garanteze că orice persoană suspectată este conştientă de drepturile sale, indiferent în ce ţară europeană s-ar afla. În plus, i-ar face pe europeni să se simtă mai liniştiţi atunci când călătoresc în străinătate.
Acest nou act normativ merge şi pe ideea că sute de mii de cetăţeni europeni trec graniţele în fiecare zi. Aproximativ 47% din germani, 34% din britanici şi 16% din italieni îşi petrec vacanţa în alte ţări ale Uniunii. O parte dintre aceştia ajung să fie “protagoniştii” unor dosare penale instrumentate de sisteme judiciare din alte state decât cele de reşedinţă. Conform motivaţiei acestor noi propuneri legislative, în fiecare an au loc peste opt milioane de procese penale în U.E. Tratatele europene enumeră drepturile persoanelor suspectate, însă până acum, statele membre au avut libertatea de a decide asupra modalităţii de a le garanta.
La începutul acestui an, Comisia a prezentat o propunere prin care obliga ţările membre să le furnizeze persoanelor suspectate servicii de traducere şi interpretariat. Propunerea respectivă este acum pe punctul de a deveni act legislativ.
Pentru anul viitor sunt prevăzute alte două propuneri. Acestea vor aduce în discuţie dreptul la un avocat şi dreptul de a comunica cu rudele, cu angajatorii şi cu autorităţile consulare.


Drepturile justiţiabililor, doar la nivel formal



Avocatul timişorean Dumitru Ganţ spune că sunt destule situaţii când cetăţenilor străini care ajung să fie justiţiabili în Timiş nu li se respectă o serie de drepturi de bază. “Sunt destule situaţii în care nici cetăţenilor românii nu li se respectă respectivele drepturi, ce să mai vorbim de cetăţenii străini... Sigur, aceste drepturi există la nivel formal, ele sunt prevăzute în diverse acte normative, însă cu aplicarea se stă mai prost. În situaţii concrete, reale, aceste prevederi legale se aplică nu o dată doar parţial sau deloc”.
Din punctul său de vedere, în sistemul judiciar românesc mai sunt chestiuni de schimbat care ţin de relaţia cu justiţiabilul, dar care nu întotdeauna sunt legate de cadrul legal şi de aplicarea acestuia, ci de un minim respect faţă de cetăţeanul chemat în faţa justiţiei.
“Erau situaţii când cetăţenii străini chemaţi în faţa instanţei la ora 9 dimineaţa nu înţelegeau de ce nu îi bagă nimeni în seamă la ora respectivă, şi ori de câte ori încercau să afle li se răspundea sec să aştepte. Nimeni nu se obosea să explice cum e de fapt sistemul de citare şi de ce nu e băgat în seamă. Or, nu se procedează aşa. Sunt chestiuni de principiu, care trebuie schimbate în sistemul judiciar”, precizează Dumitru Ganţ.