La Timişoara se caută “antidotul” la facturile uriaşe la căldură

După ce săptămâna trecută Guvernul a aprobat actul normativ privind acordarea subvenţiilor la încălzire doar persoanelor considerate vulnerabile, adică familiilor care au venituri de până la 786 de lei de persoană, Primăriile au început să caute modalităţi de compensare a subvenţiei sistate, sau au precizat că refuză din start să mărească subvenţiile acordate pe plan local, pentru o menţinere a preţului gigacaloriei în limite normale. Suma vehiculată la Timişoara ca acoperitoare pentru subvenţiile guvernamentale sistate este de 20 de milioane de lei.

Subvenţiile guvernamentale, în forma de până acum, devin amintire

Deşi subvenţia de la bugetul de stat pentru agentul termic furnizat po­pulaţiei, care anul trecut a totalizat 350 de milioane de lei, a fost sistată, conform acordului cu F.M.I., fiind oficializat acest lucru printr-un act normativ, Gu­vernul a explicat că va creşte valoarea ajutoarelor de încălzire acordate per­soanelor cu venituri mici. “Nu mai dăm de la nivel central o subvenţie gene­ralizată, la toată lumea, indiferent de venitul pe care îl are sau de numărul de proprietăţi, ci mergem la Ministerul Muncii şi mărim acolo valoarea ajutoa­relor de încălzire”, a precizat premie­rul Emil Boc. 

De asemenea, Executivul a preci­zat că autorităţile administraţiei publi­ce locale au obligaţia să asigure acorda­rea de sprijin cumulat pentru energie termică, din bugetele locale, de cel puţin 10% din maximul compensării procen­tuale acordate de la bugetul de stat.

“Dacă autorităţile locale acordă doar jumătate din cei 700 de milioane pe care i-au acordat anul trecut, factu­ra cetăţeanului care se află în aceste tranşe de venit pentru care Guvernul acordă ajutor nu va creşte, cu această condi­ţie ca autorităţile locale să acorde ajutoa­rele de încălzire stabilite de Guvern”, a declarat Emil Boc.

Totuşi, pe motive preponderent politice, o mare parte din Primăriile cu primari P.N.L. sau P.S.D. au declarat că nu sunt de acord cu varianta propusă de Guvern.

20 de milioane de lei, banii pe care ar trebui să-i acorde Primăria Timişoara

Conform viceprimarului Timişoa­rei, Sorin Grindeanu, în municipiu pentru ca preţul la energia termică să nu crească, Primăria va trebui să acorde compensaţii în valoare de aproximativ 20 de milioane de lei. În varianta în care nu se vor găsi aceşti bani, aproxima­tiv 200.000 de timişoreni ar putea plăti facturi majorate cu aproximativ 30%. 

“Eu cred că această măsură va avea un impact extrem asupra popula­ţiei şi a fost luată fără a se cunoaşte realitatea de zi cu zi a românului”, a ţinut să precizeze Sorin Grindeanu.

Totodată, reprezentanţii Primăriei au mai declarat că suma de 20 de mi­lioa­ne de lei destinată compensării subven­ţiei va trebui luată de la alte do­menii, cum ar fi construcţia de drumuri sau re­­paraţii de şcoli, nefiind cuprinsă în bu­get. Ce pare să fi uitat să precizeze vice­primarul Sorin Grindeanu e că în mo­mentul de faţă timişorenii oricum plă­tesc, prin demersurile Primăriei de sus­ţinere a majorării tarifelor la energie termică, una dintre cele mai mari pre­ţuri pe gigacalorie, iar din acest punct de vedere, compensarea de subvenţie pe care trebuie să o suporte Municipali­tatea Timişoara este mult mai mică decât cea de la alte Primării mari din ţară.

Acest lucru este confirmat şi de ultimul studiu publicat de către Insti­tutul pentru Politici Publice, pe tema “Managementul Serviciilor Publice”, care arată că, dacă la nivel naţional costul mediu al gigacaloriei pentru consumatorii casnici a scăzut în ultimul an de la 190,56 lei la 189,91 lei, în Timişoara tendinţa a fost inversă. Ast­fel, municipiul de pe Bega este indicat ca unul în care s-au înregistrat cele mai mari creşteri ale costului gigacaloriei, de peste 40%, Timişoara fiind urmată la bursa creşterilor de preţuri de Cra­io­va, Piatra Neamţ, Galaţi şi Sibiu. După noua scumpire a preţului gigacaloriei, Timişoara a devenit campioană naţio­nală, raportat la municipiile de aceeaşi dimensiune. Mai scumpă este căldura doar în Vaslui, Zalău sau Focşani, toate însă oraşe mai mici decât Timişoara, cu reţele de termoficare cu mult mai puţini consumatori, ceea ce înseamnă costuri crescute de operare care se re­flectă în factură. “Problema tarifelor per­cepute pe agent termic este una foarte sensibilă. Situaţia se va înrăutăţi peste tot. Dacă la nivel local nu se va reuşi compensarea subvenţiilor acorda­te de către Guvern, preţurile la întreţine­re vor exploda în foarte multe munici­pii, la valori fără precedent”, ne-a declarat Elena Iorga, director de programe al Institutului pentru Politici Publice.

“Marea debranşare”, limitată de capacitatea reţelei de gaz

Reprezentanţii Federaţiei Asociaţii­lor de Locatari Timişoara susţin că pâ­nă în momentul de faţă nu s-a discutat concret felul în care Primăria va acor­da subvenţii compensatorii pentru agen­tul termic la iarnă. “Circulă tot felul de variante. Unele fac referire la 20 de milioane de lei, altele, la 25 de milioane de lei. Cert e că alocarea acestei sume va trebui aprobată prin Hotărâre de Consiliu Local şi nu cred că va fi uşor să se găsească aceşti bani, nefiind alocaţi de la bun început, în buget. Dacă nici Primăria nu-şi menţine subvenţiile, fac­turile ar putea creşte cu aproxima­tiv 40%”, precizează Petru Olariu, preşedintele F.A.L.T.

La aceste scumpiri, spun repre­zen­tanţii Federaţiei, s-ar putea adăuga şi cele solicitate de Colterm, care în fie­ca­re an a mărit preţul de producţie.“Poate nu va fi şi acum aşa, fiind an elec­toral, dar nu se ştie. În fiecare an au cerut astfel de măriri, pe motiv că nu mai pot continua cu vechile tarife”, spu­ne Petru Olariu.

Din acest motiv, “cotaţiile” la care ar putea ajunge întreţinerea la iarnă sunt de natură să le provoace de pe acum frisoane timişorenilor. Rămâne de vă­zut însă dacă “marea debranşare”, de­marată în Timişoara va fi o soluţie pe termen lung. “În urmă cu ceva timp când am întrebat de numărul de cereri de branşare individuală, pentru gaz, la Eon, mi s-a spus că sunt mai mult de 4.300. Cam acesta ar putea fi şi numă­rul debranşărilor, însă acestea continuă în ritm alert şi în momentul de faţă. Sunt scări întregi care se debranşează, mulţi vecini luând această decizie pentru a nu rămâne singurii din bloc conectaţi la încălzirea centrală. Dinspe Colterm sunt semnale că din această lună ar putea să nu mai primească cereri, deşi mai e mult până la livrarea agentului termic”, spune preşedintele F.A.L.T.

În condiţiile creşterii debranşări­lor, rămâne însă de văzut şi dacă furni­zo­rul de gaz, respectiv E.on, va putea să furnizeze o cantitate mult mai mare de gaz la noii clienţi din Timişoara, care s-au debranşat de la sistemul centrali­zat. “Noi am făcut o adresă în acest sens, trimisă la E.on Gaz, iar răspunsul primit a fost de toată jena”, susţine Petru Olariu.

Poziţia E.on Gaz pe această proble­mă, transmisă şi redacţiei TIMPOLIS este următoarea : “Cererile de acces la sistemul de sitribuţie a gazelor naturale operate de către E.on Distribuţie sunt analizate în conformitate cu Legea Ga­zelor. În funcţie de situaţiile specifice (număr de cereri de acces la sistem, zona unde este situat locul de consum) şi de caracteristicile tehnice ale reţelei existente de gaze naturale, E.on Gaz Distribuţie eliberează acordul de acces la sistem dacă debitul necesar pentru alimentarea consumatorilor actuali şi potenţiali se încadrează în capacitatea conductelor existente”.

Incertitudine la nivelul Consiliului Local

Consilierii locali aşteaptă să vadă modalitatea în care va fi tranşată, în prima şedinţă de plen, problema sub­venţiilor pentru căldură. “Cert e că Primăria va trebui să analizeze cu ri­goare modalitatea de acordare a sub­venţiei pentru agentul termic. Anul tre­cut a fost propus acel plafon de 1.000 de lei pe membru de familie, la insis­tenţele P.S.D., propunerea lor populistă fiind acceptată din motive lesne de înţeles. Aşa se face că familii cu doi copii, care aveau venit de 4.000 de lei vechi, luau subvenţie de încălzire, pentru că se socotea că şi copiii sunt membri de familie care trebuie sub­venţionaţi. Acum, probabil că se vor lua în considerare membrii de familie adulţi sau se va reduce pragul de sub­venţionare la venituri mai mici de 500 de lei”, spune consilierul local P.D.-L. Adrian Pau.

Consilierul local P.N.L. Petru Ehegartner susţine că eliminarea subvenţiilor guvernamentale nu se va resimţi, totuşi, atât de tare la Timişoara, unde oricum se plăteşte unul dintre cele mai mari preţuri la gigacalorie din ţară. Petru Ehegartner spune că, până la urmă, tot răul a fost spre bine, în sensul că diferenţa de preţ care mai trebuie acoperită nu mai e atât de mare. “Va trebui văzut de unde se va face rost de cele 20 de milioane de lei pentru compensare, pentru că nu au fost cuprinşi în buget şi vor trebui luaţi din altă parte, de la investiţii, de la drumuri, de la şcoli. Totuşi, mai îngrijorătoare mi se pare acum pro­blema debranşărilor, care deja pune în pericol sistemul centralizat de termo­ficare”.