Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 21 - 23 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

18°C

Umiditate:88%
Viteza vantului:8 KMH
Vizibilitate:11 km
  4.4587
  3.5272
Editorial | 30 octombrie - 2 noiembrie 2008 | Melania CINCEA
Micsoreaza fontMareste font

"La trecutu-le mare, mare viitor"


Cursul evenimentelor ne determina sa revenim asupra unui subiect pe care l-am abordat cu putin timp in urma – intrarea la vot sau amanarea intrarii la vot, in Camera Deputatilor, a proiectului Legii Lustratiei. Singurul element de noutate, dupa a "n"-a tentativa de supunere la vot a acestei legi pline de spini politici, a fost demisia din P.N.L. a lui Sorin Iliesiu, vicepresedintele Aliantei Civice si unul dintre sustinatorii ferventi ai ideii de lustratie.

Intr-un editorial recent ne intrebam daca miza indirecta a scrisorii deschise, semnate de reprezentantii a 27 de organizatii non-guvernamentale, prin care premierului Calin Popescu Tariceanu i se solicita sa-l impulsioneze pe presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, sa supuna la vot uninominal, in plen, proiectul Legii Lustratiei, era sensibilizarea sau decredibilizarea politicienilor care puteau raspunde afirmativ sau negativ cererii – in primul rand, primul-ministru si presedintele Camerei Deputatilor, iar in al doilea rand, deputatii care urmau sa voteze pro sau contra.

Am luat in calcul cele doua ipoteze – sensibilizarea sau decredibilizarea politicienilor la decizia si stiloul carora sta lustratia in Romania – dat fiind ca in acel memoriu erau incluse si o serie de laude, de cuvinte care, teoretic, magulesc orgolii si netezesc asperitati, destinate atat premierului, cat si parlamentarilor. Luand, insa, in calcul cursul ulterior al evenimentelor – lipsa de reactie oficiala si a premierului, si a presedintelui Camerei Deputatilor, mentinerea in aceeasi pozitie anchilozanta a proiectului de lege, demisia din P.N.L. a vicepresedintelui Aliantei Civice, in semn de protest fata de aceasta incremenire a lucrurilor – constati ca poti deschide sirul de intrebari doar raportandu-te la premier si la presedintele Camerei Deputatilor. Pentru ca, la acest nivel, s-a blocat, de data aceasta, subiectul "lustratie". Si te intrebi de ce nu a putut fi determinat Bogdan Olteanu, de catre Calin Popescu Tariceanu, sa faca acest pas? Firesc, de altfel, pentru un stat democratic, firesc pentru linia partidului care l-a urcat pe cai mari si pe care, oficial, il reprezinta. Ar exista patru variante de raspuns :

1. Premierul sa nu fi fost interesat ca aceasta lege sa-si faca simtita efectele la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, fie pentru ca alte probleme, mai stringente, i-au captat atentia si energia, fie pentru ca are in partidul pe care il conduce oameni de care nu se poate dispensa ori pentru care, momentan, nu are inlocuitori, si care, prin intrarea in vigoare a Legii Lustratiei, ar fi fost scosi de pe scena politica.

2. Prim-ministrul si liderul partidului din care face parte Bogdan Olteanu sa nu (mai) aiba nicio influenta in fata acestuia.

3. Trecutul unor membri ai familiei ta-narului liberal Bogdan Olteanu, respectiv al bunicii sale, pe care Sorin Iliesiu, proaspat demisionatul din P.N.L., o numeste "longeviva activista din nomenclatura de varf a comunismului romanesc" sa-si spuna cuvantul. Ceea ce pune sub semnul intrebarii aceasta ipoteza ar fi afilierea lui Bogdan Olteanu la un partid istoric care a avut de suferit de pe urma comunismului, semn ca mai tanarul liberal fie nu a fost contaminat de doctrina din familie, fie a vrut sa se debaraseze, public, de fila aceea din trecutul familiei.

4. Dansul lui Bogdan Olteanu dupa alte ritmuri decat cele liberale, sa fie motivat ori de relatia lui personala cu membrii altor partide, care au in componenta persoane vulnerabile in fata lustratiei, ori de negocierile de culise duse cu acestia pentru sustinerea, in alte demersuri, a partidului din care face parte. Mai importante decat o lustratie care ar avea inca efecte.



Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres