După ce săptămâna trecută a fost adoptat în şedinţă extraordinară a Senatului, proiectul de modificare a Legii pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat a ajuns la Camera Deputaţilor, urmând a fi adoptat, în cursul acestei luni. Dacă forma sa finală va fi cea adoptată de Senat, atunci ar putea pune punct final “odiseei judiciare” a războiului dintre barourile de avocaţi clasice şi cele paralele.


Reprezentanţii barourilor paralele : “Nu vom putea fi înlăturaţi”

Adoptată zilele trecute de către Senat, Legea avocaturii, modificată, va fi discutată în regim de urgenţă de către Camera Deputaţilor, urmând a fi adoptată în plen în cursul lunii septembrie. Unul dintre punctele de greutate ale noii legi îl constituie un paragraf care ar putea pune punct final războiului întins pe ani de zile între barourile de avocaţi clasice şi cele paralele. Astfel, noua lege prevede la primele paragrafe : “Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara Uniunii Naţionale a Barourilor din România sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatată şi din oficiu”.
Deşi această prevedere pare că elimină barourile paralele, iniţiatorul acestora, avocatul Pompiliu Bota, susţine că lucrurile nu stau chiar aşa şi că legea ar putea avea efect de bumerang împotriva celor care au susţinut-o – avocaţii din barourile clasice. “Nu ştiu ce se va întâmpla după adoptarea acestei legi. Dar dacă lucrurile ar funcţiona în mod normal, inclusiv prin acest act normativ ar trebui să fie puse sub semnul întrebării barourile clasice, pentru că ele nu au acte de constituire, de înfiinţare. Întrebaţi reprezentanţii barourilor clasice : unde sunt aceste acte? Să le arate dacă le au. De fapt, adevărul e că pe 17 ianuarie 1948, prin Legea 3, care e în vigoare şi în prezent, au fost desfiinţate toate barourile sau corpurile de avocaţi din România. Ulterior, ele nu au mai fost constituite vreodată, prin niciun act jurisdicţional sau normativ”.
Pe portalul care promovează activitatea barourilor paralele, este subliniat în multiple articole că “nicio instanţă şi niciun parchet din România nu au documentele vechilor barouri. Aceste acte de înfiinţare nu există”. De aceea, Pompiliu Bota consideră că nici prin adoptarea acestei noi legi nu se va putea realiza o desfiinţare a barourilor paralele. “Se vrea de opt ani să rămână doar barourile clasice pe piaţă, deşi nu au nici acte de constituire. De jure doar noi existăm. Unii magistraţi sau procurori nu înţeleg acest lucru, alţii nu vor să înţeleagă. Cert e că, cu sau fără această nouă lege, nici pe viitor nu vom putea fi înlăturaţi”.


Barourile clasice : “Noua lege va face curăţenie”

Pe de altă parte, reprezentanţii barourile clasice susţin că modificarea Legii avocaturii va face ordine în acest domeniu şi că prevederile ei sunt clare, scoţând în afara legii barourile paralele. “Adevărul e că şi până acum a existat un cadru legal destul de clar, însă nu a fost pus în aplicare, din diverse motive, de unele instanţe sau unităţi de parchet. Sunt convins însă că această nouă lege va schimba lucrurile din acest punct de vedere şi va face ordine”, ne-a declarat avocatul Lazăr Gruneanţu, decanul Baroului de Avocaţi Timiş.   
Până în prezent, de la constituirea barourilor paralele, s-a remarcat, inclusiv la instanţele din Timiş, o practică neunitară legată de acceptarea în instanţă a avocaţilor din barourile paralele. În plus, sunt şi unităţi de parchet şi instanţe din Timiş care şi-au trecut în portofoliul de jurisprudenţă decizii de neîncepere a urmăririi penale, respectiv achitări în cazuri în care avocaţi din barourile paralele erau acuzaţi de exercitarea nelegală a unei profesii. Astfel, s-a perpetuat un climat adesea confuz legat de regimul avocaţilor din barourile paralele.
“Şi în momentul de faţă, avocaţii din barourile paralele continuă să reprezinte clienţi în instanţele din Timiş. E drept, nu în calitate de avocaţi, ci cu contracte de mandat”, precizează Lazăr Gruneanţu.