Vineri după-amiaza, profesori şi studenţi au fost convocaţi la o dezbatere organizată în Amfiteatrul Mare al Universităţii de Vest, dezbatere menită să culeagă puncte de vedere, obiecţii şi amendamente legate de mult-discutata Lege a Educaţiei. Deşi găzduită într-un mediu universitar, dezbaterea a ieşit pe alocuri din matca unei discuţii tehnice, pe articole, a unei legi, luând accente politice.


Divergenţe între Guvern şi Parlament

Avându-l la tribună pe senatorul Nicolae Robu, rectorul Politehncii Timişoara şi preşedinte al P.N.L. Timiş, pe post de moderator real al discuţiilor, dezbaterea de vineri a căpătat, pe alocuri, serioase accente de discurs politic, nelipsind criticile dure la adresa Guvernului, şi fiind invocate punctele de vedere diferite ale Guvernului şi Parlamentului în privinţa acestui act normativ. De altfel, dezbaterea a început cu opinii potrivit cărora Guvernul Boc nu a vrut să aibă o lege a educaţiei funcţională. 
„Nu e corect să se spună că de şase luni de zile Legea Educaţiei e blocată la Parlament. În intervalul de zece săptămâni cât a fost Legea Educaţiei la Senat, cei 11 membri ai Comisiei pentru Educaţie au parcurs 640 de aliniate din care la 480 am avut opinii diverse. Dar nu am fost lăsaţi să terminăm legea pe procedură normală. S-a mers pe această asumare de către Guvern, şi s-a ajuns la acea decizie a Curţii Constituţionale, care a declarat neconstituţională asumarea de către Guvern”, a ţinut să precizeze Nicolae Robu.
Prezentarea făcută actului normativ a fost din start una defavorabilă, insistându-se, încă de la începutul dezbaterilor, că noua lege promovează idei care încalcă autonomia universitară şi îngrădeşte reprezentativitatea studenţilor în structurile de conducere ale universităţilor.
Profesorilor prezenţi le-a fost prezentat ca mult mai bun un alt model de educaţie decât cel promovat de lege (cel al educaţiei pentru competenţe) - e vorba de unul bazat pe trei „filoane” : cultivare, transmitere de informaţii şi abia în al treilea rând competenţe. De aici, discuţia a luat un accent pur teoretic, de dezbatere a conceptelor, mergându-se pe ideea că e inacceptabil şi periculos să se accepte un model educaţional bazat pe competenţe, pentru că ar forma „oameni unidimensionali”, şi nu intelectuali în adevăratul sens al cuvântului. „Eu nu sunt adeptul învăţământului teoretic – trebuie ţinut cont de principiul Cui prodest?, dar asta nu înseamnă să creem oameni care nu au nimic sfânt. În secolul XX extremismul a apărut pe fondul în care unii oameni limitaţi au avut acces la putere”, a mers mai departe Nicolae Robu cu prezentarea dezavantajelor modelului ministerial de „educaţie pentru competenţe.”


„Avem studenţi la master care nu au cunoştinţe de clasa a – VIII-a”

Printre puţinii participanţi care au „îndrăznit” să nu fie de acord cu lucrurile prezentate s-au numărat şi o serie de profesori care au subliniat că discuţiile se poartă în jurul a trei-patru cuvinte din lege, şi nu asupra fondului problemei. „Realitatea e alta. Că, cu sistemul de până acum, de creare a omului universal, am ajuns la situaţia în care sunt elevi care nu sunt în stare să-şi facă temele. Trebuie schimbat din rădăcini acest sistem ultra-teoretic, care nu aduce nimic în formarea elevului. S-a ajuns să se înveţe după modelul universitar în şcoli generale şi licee, cu consecinţe dezastruoase. Motivele pentru care e criticată legea sunt altele decât cele aduse în discuţie. Ştim ce înseamnă învăţământul acum, dar ne prefacem că nu ştim. Sunt studenţi la master care nu au cunoştinţe de clasa a VIII-a, şi care nu înţeleg nimic din materia studiată. Dacă mutăm reforma educaţiei de la un partid la altul, nu rezolvăm nimic”, a spus unul dintre participanţi.
De asemenea, lui Nicolae Robu i s-a reproşat „principiul drobului de sare” legat de afirmaţia acestuia că Uniunea Europeană va renunţa la modelul de „educaţie pentru deprinderi” promovat de actuala Lege a Educaţiei. Această consideraţie a fost apreciată de o parte din participanţi ca fiind una speculativă, care ţine de discursul politic, nu academic.
La un moment dat, în momentul în care s-a motivat că discuţiile sunt aduse intenţionat într-un context politic, a existat şi o „luare de poziţie” împotriva operatorilor Tele Universitatea, cărora li s-a cerut să nu înregistreze discuţiile, pe motiv că „trebuie ca dialogul să fie unul liber, şi nu să ne trezim cu tot felul de indivizi”, după cum preciza Nicolae Robu.


Discuţii în necunoştinţă de cauză

Foarte interesante au fost şi unele puncte de vedere potrivit cărora o parte din participanţii la dezbaterea de vineri nu ştiau de fapt pe ce subiect polemizează, invocându-se două proiecte de legi diferite, unul cu 326, altul cu 365 de articole.
Discuţii intense în contradictoriu au existat şi pe subiectele legate de „partiţionarea” ciclului de învăţământ, cu ideea de gimnaziu de cinci ani şi liceu de trei ani, conceptul nou de mentorat, despre care s-a presupus că va accentua criza de personal din sistemul educaţional, precum şi chestiunile legate de reprezentativitatea studenţilor în structurile de conducere ale universităţilor.
Foarte originală a fost şi modalitatea prin care participanţilor li s-a cerut să „voteze” pentru anumite variante ale legii, deşi o parte din studenţii prezenţi probabil că nu citiseră legea. Una peste alta, poate şi din cauza felului în care a decurs dezbaterea, la finalul ei nu mai era în sală nici o treime din cei prezenţi iniţiali. „De ce am venit aici?” se întreba unul dintre profesorii care nu au rezistat până la sfârşitul dezbaterii, părăsind amfiteatrul.